Uncategorized

Subiecte Tabu


Ieri mi-a cazut in maini o revista pe care o apreciez mult ca format, structura si prezentare: Tabu-cea mai curajoasa revista pentru femei. In primul rand cover-ul cu designer-ul Catalin Botezatu mi s-a parut unul reusit, sedinta foto cam excentrica, dar pana la urma asta face parte din arta atingerii succesului.

Am citit revista cu placere si sincer nu mi se pare o revista nu numai pentru femei, caci unele subiecte pun chiar si barbatii pe ganduri…pe mine unul, au fost ceva teme care mi-au starnit amuzamentul si asupra carora am cazut pe ganduri.

Un alt articol de cover este “Primul Craciun in care…” Cred ca la aceasta tema am stat si m-am gandit cel mai mult…a fost primul Craciun petrecut in bascheti fara a-mi pasa de ce o sa zica lumea cand o sa ma vada in plina iarna incaltat cu incaltaminte de vara. A fost si primul Craciun in care m-am dus la Biserica imbracat normal si nu fandosit cu costum, pantofi si cravata ca in anii precedenti. Am pus pe mine haine noi si frumoase in care sa ma simt eu bine si in care sa ma simt cu adevarat fericit ca a venit Craciunul. In acelasi timp acesta a fost primul Craciun in care Mosul a stat mai putin bine cu cadourile pentru mine. Mi-a spus in surdina ca anul asta eu o sa-mi cumpar cadourile pentru ca a fost prea ocupat si intr-un fel m-a neglijat, deh, am 20 de ani si inca astept cadouri de la el. Nu m-am suparat deloc si m-am bucurat ca o sa “primesc” exact ce imi doresc, nimic mai mult. Era sa uit ca anul acesta am marcat primul Craciun in care nu mi-am mai cumparat nicio macheta auto pentru colectia mea. Chiar si asa promit sa nu ma dezmint si primavara asta sa recuperez “handicapul” si sa aduc ceva companie achizitiilor de anul trecut, un C4 Coupe rosu,  un Range Rover Sport portocaliu si un Pontiac Solstice albastru, care se odihnesc pe biroul de la munca.  

As mai adauga ceva…pentru prima data in viata mea am petrecut Revelionul langa persoana iubita fara a-mi da seama ca ea se afla langa mine decat cand aceasta a plecat…ce bine ca am ales Bucurestiul ca oras, pentru ca din fericire ea se afla acolo si, cu putin noroc, povestea noastra va fi una fericita.

“Cel mai neinspirat cadou”…doamne, niciodata nu m-am gandit care ar fi cel mai aiurea cadou pe care l-am primit. Daca stau bine sa ma gandesc, am primit anul trecut, la incheierea unui contract de abonament Cosmote, un bon de masa in valoare de un million. M-am bucurat eu de el, dar stupiditatea statea in faptul ca trebuia sa-l folosesti o singura data, adica sa cumperi produse de intreaga lui valoare, toate o data…neinpirata alegere, m-am ingrasat cateva kilograme in perioada aia, dat fiind faptul ca lucrurile necesare au insumat doar 570.000 lei si de restul mi-am cumparat bomboane si ciocolata.

Nu stiu de ce m-au atras mereu rubricile dedicate fashionistelor sau fashionistilor (sau cum s-o defini fashionista la masculin). Luna aceasta in Tabu a fost Carla Teaha, de la Red Bull, care prin frumusetea si eleganta ei m-a facut sa stau lipit de pagina de articol care o portretiza. Normal ca acesta a fost un alt interviu care m-a pus pe ganduri…”Primul obiect de imbracaminte de care m-am indragostit vreodata este” o pereche de pantaloni “trapezi” din velur visina putreda, care in functie de cute si lumina se vedeau visinii sau gri. Rather gay-ish ar spune unii, insa eu i-am purtat in clasa a noua cu mare mandrie, asortati la un pullover rosu primit de la o prietena din Anglia pe care il am in dulap si astazi si pe care ocazional il mai imbrac. As putea spune ca acei pantaloni au lasat urme adanci in memoria mea, dat fiind faptul ca acum vorbesc la un telefon LG Chocolate visiniu si sunt pe cale sa-mi cumpar o masina de aceiasi culoare. Indragostit sunt si acum de o haina de piele vintage, din 1989, realizata in stil comunist. O am de la tatal meu si o port cu mare drag si mandrie, mai ales acum ca vintage-ul e la moda. Toamna, aceasta haina este nelipsita din hainele pe care le port. Astazi, sentimente distinse se indreapta si spre o pereche de bascheti negri din piele, simpli, pe care abia astept sa-i port la primavara.

“Cea mai puternica reactie pe care o starnesc hainele mele…”…”Radu, pe vremea mea camasa se purta in pantaloni, iar vesta de la sacou se asorta numai cu pantofi si nu cu adidasi” zise seful meu cand ma pregateam sa plec la o intalnire imbracat cu camasa, cravata si vesta asortate la adidasi si blugi. “Cum poti sa iesi asa din casa?! Nu vezi ca iti atarna turul pe la genunchi?!” Mama mereu exagereaza cand port pantalonii slim de la Celio. Nu e turul chiar la genunchi si ma simt extraordinar in ei.

Mi-a facut mare placere sa rasfoiesc revista si sa ma amuz la raspunsurile pe care eu le-as fi dat in postura unora dintre intervievati. De aceea m-am hotarat sa scriu acest post, poate unul dintre cele mai nostime de pana acum…si pentru ca imi place leapsa, o sa dau subiectul mai departe surioarei mele, Alexandra, pe care o poti citi pe alexandraslm.wordpress.com .  

Anunțuri
Standard

4 gânduri despre „Subiecte Tabu

  1. Foarte frumos ce zici tu aici; fain tabu, faine articole… Promit sa onorez tag-ul, cand voi avea ceva mai mult timp. Imi aduc perfect aminte de acei pantaloni de velur si ce mandru mai erai de si in ei… si ce copii eram noi si cate prostii mai faceam pe atunci; am putea sa facem o alta poveste: „Ce amintiri ne trezesc obictele noastre vestimentare mai vechi” 😉 He, ce zici? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s