Muzica mea

Noi pasiuni muzicale-Lhasa de Sela


Aseara in timp ce ma intorceam de la mare, copilotul Yacht Expert Svetlana Carstean a scos din geanta un CD zambind si indemnandu-ma sa am incredere in piesele de pe disc. Am crezut-o si in avantul de incredere pe care il am de obicei fata de Svetlana si gusturile ei impecabile fata de haine, muzica sau publicatii si articole i-am luat vocea Rihannei care tocmai ii explica solistului de la Maroon 5 ca nu vrea sa-l mai vada niciodata si am introdus in CD changer discul cu pricina…Rezultatul?! Tot drumul, aproximativ 273 de kilometri, am ascultat aceleasi piese, again and again…Bineinteles dupa ce in drumul nostru spre litoral intr-un alt exces de incredere i-am permis Svetlanei sa ma inoculeze cu cele doua albume al jazz-istului Peter Cincotti, dar despre asta o sa va povestesc mai tarziu…

Doamnelor si domnilor, v-o prezint pe Lhasa de Sela…

Nascuta in 1972, interpreta si compozitoarea Lhasa de Sela, cunoscuta simplu sub numele Lhasa s-a nascut in Big Indian, New York, din tatal mexican si mama americana. Si-a petrecut primii zece ani din viata calatorind intre Statele Unite si Mexic la bordul unui autobuz scolar convertit in casa, unde alaturi de cele trei surori ale sale a invatat carte. La 13 si-a inceput cariera muzicala in San Francisco, cantand in Greek Cafe. La varsta de 19 ani s-a mutat in Canada, la Montreal unde a cantat in baruri si pe parcurs a strans materialul discografic pentru primul ei album, La Llorona (Plangacioasa), lansat in 1997. Piesele de pe acest albul imbina diferite ritmuri Sud Americane, influentate de muzica tiganeasca din Europa de Est, dar si de cea mexicana cu rock-ul alternativ. La Llorona a fost lansat de casa de discuri independenta Audiogram in Montreal si a avut un succes rasunator, castigand printre altele The Felix Award- Artiste québécois—musique du monde in 1997 si Juno Award pentru Best Global Artist in 1998.
A renuntat la cariera muzicala in ciuda succesului rasunator si in 1999 s-a mutat in Franta pentru a fi alaturi de surorile ei intr-un circ numit Pocheros. In 2003 si-a redescoperit inspiratia si a revenit in studiourile din Montreal pentru a inregistra cel de-al doilea album solo: The Living Road. In 2005 Lhasa a primit distinctia suprema, World Music Award for Best Artist of the Americas. Ambele albume ale artistei nu au beneficiat de publicitate agresiva in media, ci au fost popularizate „din gura-n gura”, fapt ce a atras milioane de discuri vandute.

Anunțuri
Standard

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s