Articole, Voyeuristic vorbind

Oda vietii de apoi…


 De mult nu am mai scris nimic despre mine. M-am dat pe masini, stiri, prezentari si m-am abandonat in coltul intunecat al camerei si al blogului. Asta pentru ca nu am mai facut nimic ce merita impartasit. In ultima vreme simt ca m-as afla undeva la pragul critic de 40 de ani. Simt ca am imbatranit prea mult si prea repede. Parca viata trece pe langa mine si eu nu-mi dau seama de ea…Zilnic parcurg 12 kilometri pana la Grozavesti si inapoi, pe un trafic infernal ce nu ma lasa sa privesc in jus…si intr-un fel ii multumesc…oricum nu as avea nimic interesant de vazut. Sub picioare simt mai nou doar mocirla din parcarea cladirii de birouri sau asfaltul inegal din fata blocului. Astazi, simt ce nu m-as fi asteptat niciodata….simt ca fac parte din ciclul biropat…plec de acasa la 8 si ma intorc la 18 30. Rar ma intalnesc cu cineva si parca mi-am pierdut rabdarea de a sta si asculta sau chiar a vorbi. Alta data insuficiente, minutele de pe mobile se raporteaza de la o luna la alta si cred ca in curand o sa bat recordul la categoria asta. Pe Alexandra nu am mai auzit-o de cateva zile bune si mi-e super dor de ea, iar cu mama vorbesc dimineata si seara, scurt, 30 de secunde…m-am trezit, plec la munca…am ajuns acasa, acum ma pun in pat. Mai vorbim…Tragic este ca am devenit foarte bitchy, ma enerveaza orice si parca tot ce as vrea sa fac ar fi sa ma duc in padure la Patru Frati si sa urlu…dar nu stiu unde sunt, pentru ca bunicul nu a apucat niciodata sa ma duca la ei. Cica acesti Patru Frati sunt de fapt patru copaci izvorati din aceiasi radacina. Ei sunt centrul Poienii Narciselor de la Vad. Cu Dl Manea am zis ca ma vad de vre-o saptamana si nu am reusit. Nici pe Gianina nu am sunat-o, cu toate ca ii promisesem ca mergem la stand up comedy sambata. Din monotonie ma mai scot Mihaela si Roxana, care au darul de a ma bine dispune cu o portie buna de ras.

Simt ca m-am pierdut undeva pe drum. Ma uit la pozele de anii trecuti si ma vad diferit. Cand Andreea mi-a spus ca nu mai sunt acelasi om de care s-a indragostit, am zis ca a luat-o ea razna…dar nu e asa… Sufletul petrecerii s-a pierdut undeva intre AutoExpert si Max, in spatele unei imagini gri, rareori scoasa din monotonie cu pantalonii rosii. Parca nici rasul nu mai e al meu, iar rabdarea de a proba triliarde de haine de dragul distractiei si al modei s-a transformat in trantirea de dimieata a unor haine luate la intamplare pe pat. Rutina ma scoate din minti. Fac acelasi lucru in fiecare seara. Vin acasa si deschid televizorul…ma uit la stiri, mananc si apoi vegetez in pat…Jordan, Lege si Ordine: Intentii criminale si Mediumul sunt serialele de care nu ma despart…iar ca sa pot adormi mai usor si linistit, ma interesez pe OTV de soarta Magdei, draga de ea cica a fost rapita de Tolea, acum nu mai are copii si lumea o acuza de furt, unde mai pui ca in trecut cica a fost prostituata…patetic, nu?! Macar ea nu se plictiseste! Si , totusi, de ce nu fac nimic?! Poate pentru ca ma complac, poate pentru ca viata acum e mult mai complicata decat in trecut, sau poate ca odata cu varsta am devenit mai…nu stiu…pensionar?!…Paradoxal, imi place ceea ce fac acum…chiar daca programul de uzina ma scoate din minti, ma duc la job entuziasmat si dornic sa aflu chestii noi si sa le impartasesc cu oamenii care asteapta un nou numar din Max. Ma simt bine in redactie, chiar daca inca nu mi-am iesit din carapace, insa sper sa o pot face curand…Circumstantele in care am plecat dintr-o parte a orasului in cealalta inca ma bantuie oarecum si incerc sa-mi dau seama daca am gresit sau nu cu ceva, iar daca am gresit vreau sa inteleg si data viitoare sa nu mai fac. Poate ca gandesc prea mult, ca totul e doar in imaginatia mea si ca viata mea de acum e perfecta…si normala.

Asta seara s-a intamplat ceva senzational…am fost sa bag benzina, la aceeasi statie la care merg de mai bine de o luna, de fapt de cand am masina asta…si surpriza, cand am ajuns cu cardul de BRD la casa nu puteam face plata pentru ca POS-ul nu recunostea cardul, iar in portofel mai aveam 10 lei. De ceva vreme toate platile le fac cu cardul, asa ma infranez de la cheltuieli inutile. Asa ca a trebuit sa fug repede la bancomatul din Carrefour si sa ma intorc rapid in OMV-ul din Vasile Milea pentru a-mi plati datoria…cool, nu?! With that sorted out, m-am intors la rutina…am venit acasa…stiri si filme…Si uite asa te faci de rahat! Intri in benzinarie cu toate zorzoanele scumpe si inutile la vedere si atunci cand intinzi triumfator cardul pe care sunt banii primiti de la parinti acesta nu merge…ma si gandesc ce-o fi fost in mintea caseritei…uite-l si pe looserul asta…Sa fi fost asta un semn?! Azi vorbind cu Oana in bucatarie i-am spus ca nu as vrea sa mai primesc bani de la mama, lucru pe care tocmai il facusem…De la o vreme ma simt foarte prost fata de mama. Intotdeauna am fost un fiu risipitor, am cheltuit tot ce am avut pe lucruri sau mai putin necesare, iar cand vremea a venit sa fac ceva cu acei bani, am regretat ca i-am aruncat in vant pe tampenii…dar asta e viata, inveti din propriile tale ineptii. Ce frumoase sunt aceste momente revelatorii, nu?! Si cat de tampit te simti in fata lor…stai ca prostul si te intrebi cum ai putut fi atat de cretin in trecut, cum de nu ai vazut solutia cand ea statea servita la botul tau, ce sa mai zic al calului…Imi gasesc repede scuza…nu pot lua decizii rapid…God si Dl Ciocalteu cu Andrei stiu cat de mult mi-a luat pana sa accept oferta de a ma muta la Max. O luna si o saptamana mai exact. Am cantarit, pana m-am dat peste cap, motivele pentru care as vrea sau nu sa fac urmatorul pas. Si le-am reluat in fiecare noapte cu Victor, mama, Loredana si Nina in telefon. M-am simtit coplesit la un moment dat si eram pe cale sa spun NU!!! NU VREAU!!! doar pentru ca nu vroiam sa-mi asum responsabilitatea unui eventual esec…bine ca nu am facut-o…mi-am spus What the fuck?! un jurnalist bun trebuie sa scrie despre orice si niciodata nu vei sti daca ceva iti place sau nu pana nu gusti…asa mi s-a intamplat cu musacaua, orezul si mazarea…vorba Miucciei Prada…Nu conteaza ce ai facut in trecut, cata vreme stii ce ai de facut in viitor…Asa ca, imbarbatat de setea pentru provocare, am zis da, am plecat si nu am privit inapoi. Si acum stau si ma gandesc ce-ar fi fost, dar parca un loc fruntas il ocupa ce va fi…sper sa-mi ies din starea asta de amorteala si sa fiu in continuare alaturi de gasca de la Max.

Intre timp, muncim cu veselie la numarul 2 al revistei. Simt ca am inceput sa ma dezmortesc, cu toate ca inca nu m-am obisnuit cu ritmul lor de munca. Am invatat sa-mi caut cat de cat subiectele si rasfoind alte reviste am inceput sa inteleg idealurile barbatului Max. Asa ca, stay tuned, caci in numarul doi o sa va pun la curent cu ultimele tendinte in design-ul sufrageriilor denumite acum pompos lounge-uri si o sa vi-l introduc pe cel care in mintea mea poarta titulatura de knight in shinning amour. Este vorba despre un architect tanar care pune la cale un plan de salvare al Bucurestiului.

Mama ce bine mi-a facut postul asta…parca as fi fost la psiholog…Cred ca o sa fac asta mai des…si ca sa inchei frumos, iata si noua mea melodie preferata:)) Pink-Sober…

 

Anunțuri
Standard

3 gânduri despre „Oda vietii de apoi…

  1. Mai are omu’ si momente de astea… de ratacire, sau de regasire, nu stiu cum sa le zic…. 😛 Lasa, ca din greseli invatam si oricum viata e frumoasa 🙂 see ya!

  2. DaNKa zice:

    mai conteaza ca pe mine nu m-ai mentionat dupa ce m-ai asasinat cu telefoanele si discutiile in perioada aia??? nu mai conteaza, nu se pune 😉
    morala e ca daca macar un factor constituie un motiv legitim…. nu ai de ce sa-ti faci probleme morale ca ai plecat, sau de ce ai plecat ! iar eu sunt convinsa ca ti-e mai bine acum ! 😀
    si daca mai apuci sa vezi si filmeeee…. io zic sa nu te mai lamentezi, esti chiar tare. eu n-am reusit de nu stiu cand !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s