Niste povesti, Voyeuristic vorbind

Poveste(a scurta) de Craciun


Buna, numele meu este Radu si sunt dependent de povesti… Povestile sunt gura de aer proaspat de care toti avem nevoie atunci cand simtim ca nu mai putem respira, sunt pila din tortul facut de bunica ce ne va ajuta sa rupem gratiile plictiselii sau ale rutinei… Povestile sunt magice. Prin cateva cuvinte ele te scot din context si parca iti dau puteri magice sa lupti cu Capitanul Barba Rosie sau sa-l ajuti pe Harap-Alb sa devina barbat… Iar asta nu e partea cea mai frumoasa, pentru ca fiecare dintre noi avem povestea noastra, ai carei autor suntem… chiar si fara talent scriitoricesc.

Mi se intampla destul de des, sa am impresia ca traiesc o poveste (si nu neaparat una frumoasa) si realizez ca marele avantaj al ei este adevarul… Sunt povesti adevarate, din care poti invata lucruri utile, sunt povesti adevarate unde Zmeul cel Rau pe care il iubesti e frumos ca Printul, iar Ileana Cosanzeana e atat de tare incat se salveaza singura, dar stie sa-si rasplateasca wanna-be-ul salvator.

Din pacate, anul asta, Povestea de Craciun e cam seaca. Din pricina crizei economice, actorii au fost disponibilizati, iar desfasurarea actiunii si punctul culminant au fost scoase din scenariu alaturi de intriga si introducere. Adica, dupa cum ati dedus deja, totul se rezuma la concluzie… Craciunul din acest an si-a pierdut stralucirea si a trecut pe langa mine pe nesimtite – doar masa luata in familie mai aducea aminte de vremurile trecute. Dar, chiar si asa, povestea asta a scos inca o data in evidenta importanta familiei in vietile noastre. Daca avem aproape persoanele iubite restul nu conteaza, chiar nu conteaza. Cum nu conteaza nici cine citeste povestea, ci cine o traieste cu adevarat…

Anunțuri
Standard
Niste povesti

38 de ani…


E ora 10 dimineata si abia a facut ochi. De obicei, duminica, doarme pana tarziu, chiar timp de 13 ore si, deci, e surprins de ora la care s-a trezit. Prin perdelele sangerii adie vantul usor si toata camera are un aer proaspat, de toamna. In aer pluteste un parfum dulceag, dar in acelasi timp electrizant, asa cum e si EL… Firav, dar mereu atent la detalii, se considera inca un copil, desi cei sapte ani de acasa au trecut de cam cincisprezece. In ochii lui, putinele care au stat sa-i priveasca dimineata, au vazut marea si iubirea, dar in dimineata asta nimeni nu vede nimic.  Sub plapuma e cald si, desi a mai trecut o noapte de singuratate, in aer se simt multumire, liniste si relaxare… Chiar si asa, uitandu-se in urma, vedea o viata anosta, plictisitoare, consumata intre servici, casa in care traia si casa in care s-a nascut. Prietenii il contraziceau mereu aducandu-i aminte ca nu de mult s-a urcat pe motocicleta fara sa-l fi atras vreodata ideea si si-a dat drumul cu parapanta fara cea mai mica remuscare, sau cu tiroliana…

Se ridica pe marginea patului si se uita la ceas… si in drum spre bucatarie deschide calculatorul, care porneste greu cu un sunet de rasnita comunista. Se uita in jur si analizeaza dezgustat bagajele pe care nu le-a despachetat de cand s-a mutat aici. Apoi se opreste si se mai gandeste inca o data ce mobila ar vrea si unde ar urma aceasta sa intre. Masarda e ca un vis implinit. Desi exista in oras garaje mai mari, masarda aflata intr-un cartier cochet de case vechi este ca un palat. Aici e liniste mereu… asta e si scopul, sa te auzi cum gandesti… Ajuns in bucatarie porneste filtrul de cafea si-si toarna praf de cacao intr-o cana. Cerul se vede atat de frumos prin geamul cat un pumn al bucatariei, asa ca se aseaza peste niste cutii ramase si ele nedespachetate si lasa soarele sa-i mangaie fata palida si inca somnoroasa. Aproape ca adoarme la loc cand ii revine pofta de cacao cu lapte. Laptele in cana neagra i se pare in dimineata asta cel mai elegant lucru de pe lume… Iese din bucatarie si se aseaza pe jos langa calculator, isi verifica mesageria si messengerul… nimic… absolut nimic… niciun IM de „Buna dimineata”, niciun mail de „Te iubesc”… un singur mesaj necitit… spam…

„O alta zi in paradis…” Laptele s-a racit de mult si cacaua a ramas nebauta. In schimb, a descoperit toate crapaturile si imperfectiunile tavanului si ale peretilor. E trecut de pranz si camera e nemiscata, inghetata ca intr-o poza artistica dintr-un album alb negru pe tema „Singuratate”… Vantul s-a mai intetit si masarda s-a racorit. Ce bine ar fost ca doua inimi sa bata pe acel pat si nu una singura… Linistea e intrerupta de un mesaj… „Salut! Ce faci?!” Indemnat de plictiseala si dorinta de a mai abera cu cineva, ii raspunde necunoscutului si din vorba in vorba atmosfera din masarda se incalzeste… Pe fundal se aude Vama si niste taste care nu contenesc din tacanit, e genul ala de atmosfera specifica indragostitilor care se cearta din orice si in loc sa puna mana pe telefon si sa-si strige „te iubesc”, prefera sa foloseasca emoticoane ieftine pentru a-si exprima frustrarile… La celalalt capat al conversatiei se afla 38 de ani de frumusete, dintre care 18 materializati in constructii civile… un visator, ca si EL, un liber care gandeste cu o viteza ametitoare si care stie sa spuna mereu lucrurile potrivite… daca ar fi fost fata, barbatul asta ar fi printul pe care-l astepta de mult calare pe calul sau alb. Au aceleasi pasiuni, masinile, muzica, frumusetea, design-ul si parca nimic nu ar fi putut opri tacanitul tastelor cand… dintr-o data se lasa linistea peste masarda… „Nu vrei sa ne vedem la o cafea?”… asta era genul de replica pe care EL o folosea sa-si invite prietenele in oras. Dar accepta… Tastele tacane din nou, dar de data asta mai rar, iar pe fundal nu se mai aude Vama, ci muzica italiana venita de la celalalt capat al conversatiei…

A trecut deja o ora, o ora in care EL a ramas inmarmurit in fata computerului si de dincolo nu a mai venit niciun semn. Oare de ce? In mod normal, informatia vine si pleaca, iar conversatiile se inchid cu un salut si un pupic… aici s-a incheiat cu un „… has signed out”… de ce? de ce? De undeva, din pat, se aude soneria unui telefon si pe ecranul lui apare un numar necunoscut… „Coboara…” este singurul cuvant care se aude si in fata casei apare un coupe ciocolatiu, italian, din care coboara 38 de ani… 38 de ani de frumusete, intelepciune si… experienta… si stil… si atitudine… un fel de print pe cal alb pentru un EL ascuns, pentru un EL care in secret isi dorea de mult o clipa ca asta, dar ii era frica s-o recunoasca in fata celorlalti EL crescuti frumos in strana bisericii, cu pantofii proaspat lustruiti si caciulita de lana cu ciucure…

Nimic nu prevestea furtuna pe care cei 38 de ani aveau sa o starneasca… amintirea dulce amaruie este astazi doar o pagina de jurnal. Anii, toti cei 38, l-au hipnotizat si l-au facut sa creada intr-un vis frumos, pe care nu si-ar fi imaginat sa-l traiasca vreodata, insa totul era mult mult mult prea frumos…

Marti/17.11.2009/ 12:00

Noi… Alt cuvant prea mare ce iese din gura lui… noi… noi, doi… adica amandoi… adica doi in drumul spre unul… Doamne ce aiurea suna… Ieri faceam dragoste cu iubirea copilariei mele, cu cea de la care am invatat ce inseamna viata si iubirea, iar astazi, un el, vorbeste despre noi… un noi care a durat o saptamana, un noi, care departe de conventii si prejudecati ar fi trebuit sa fim ceva frumos, desi ciudat… Un noi care in viziunea lui nu se lovea in nimeni si nimic, iar in a mea se lovea de cele mai mai ziduri posibile… noi… Noi-ul asta ma dispera, mai ales cand il spune el… noi ar fi trebuit sa, noi trebuie sa… de parca am vaslit in aceeasi directie pentru mai mult de o partida de sex nebun…

Dupa o luna se vede iarasi pe marginea patului si parca masarda e mai luminoasa. Incepand cu acea duminica, lumina a fugit treptat in fiecare zi cate putin… cu fiecare telefon, cu fiecare discutie, cu fiecare geamat si fiecare cuvant… dar astazi pare ca, timid, revine… N-a plans inca si asta pentru ca a iubit si s-a simtit iubit. Aseara s-a regasit… in bratele iubirii copilariei lui… acum o femeie adevarata, care, pe langa faptul ca l-a facut in sfarsit barbat, i-a demonstrat ce inseamna asumarea si cat de importanta e ea. Nu stie de ce a asteptat pana acum pentru clipa asta, insa e sigur ca a meritat. Cei 38 de ani sunt, dupa o luna, o amintire dulce, dar si amara, atunci cand se uita fascinat la ea, cum doarme… Nu face nimic, pur si simplu sta si o priveste, ii priveste pielea, parul, suspinele si parca timpul s-a oprit in loc acum 6 ani… parca inca se iubesc si urmeaza sa faca lucruri mari impreuna. Dar nu e adevarat… ea si-a refacut viata si actul de aseara a fost actul care ne-a eliberat… primul si ultimul… Ea pleaca, iar EL ramane prins intre doua lumi din care nu intelege nimic, nu intelege cine e si de ce e… de ce s-a intamplat, cum s-a ajuns la asta… Simte ca va urma o perioada cruciala, de regasire si de aceea deschide o agenda si se reapuca de jurnal… un jurnal al sperantei, durerii, bucureiei si regasirii…

………………………………………….

A trecut ceva timp si in masarda lucrurile par sa fii ajuns la o normalitate ciudata… Cei 38 de ani frumosi au fost de mult uitati si viata a prins din nou un curs firesc, o forma… Camera e umana… la intrare stau cateva perechi de pantofi si niste haine sunt atarnate de usa sifonierului. Covorul colorat de langa pat e plin de scame, iar sub pat troneaza praful. Patru sticle goale de suc si niste cani murdare de cacao inconjoara calculatorul, care are acum si o masa, dar nu si scaune. Pe fundal se aude Lhasa, dar EL sta tot in fund pe gresia din bucatarie… Luna e superba, mare, alba, laptoasa; nu e de mirare ca Soarele e nebun dupa ea. Au curs multe pagini de jurnal, despre vrute si nevrute, dar nu l-au ajutat cu nimic… in momentele de singuratate e in continuare confuz si derutat. Nu stie ce vrea, nu stie daca isi doreste un el calare pe cal alb sau o cosanzeana pe care sa o apere cu pretul vietii de zmei. Probabil ca timpul va dicta, insa un lucru este sigur… are foarte multa dragoste de oferit!

Standard
Design&Fashion, News

Giulietta, amore mio


Nici nu stiu cum sa-mi incep povestea legata de Giuletta… de obicei imi vine usor sa vorbesc despre masini, mai ales despre cele care-mi plac. Tura asta, insa, am oaresce retineri si nu pentru ca Giuletta ar fi urata, din contra. Ma gandeam sa incep pompos, sa va imbarlig spunandu-va cat de bine seamana noua Alfa cu o melodie care ma obsedeaza de ceva vreme si cum masina si-ar putea face cu usurinta intrarea pe ritmul de bandoleon din respectiva piesa… Dar Giulietta mi-a furat toata inspiratia.

Desi sunt sigur ca deja inlocuitorul lui 147 a facut inconjurul lumii, nu pot sa nu-mi exprim sentimentele vis-a-vis aceasta frumusete. La exterior e superba, asta pentru ca are o mare calitate: e Alfa… interiorul ma dezamageste, in sensul in care mi s-ar fi parut mult mai potrivit pe o Lancia, sa zicem, pe o noua Fulvia… Chiar si asa, materialele par de calitate si finisajele fara cusururi majore. Volanul vine de pe Grande Punto cu mici imbunatatiri aduse pentru MiTo, iar scaunele ar putea fi cu usurinta acuzate de hartuire sexuala (la cat de bine par ca te iau in brate).

Tehnic, Giulietta pare a fi o minune a tehnicii moderne. Toate cele patru motorizari, doua pe benzina si doua pe motorina, sunt turbo si vin dotate cu tehnologie Start & Stop. Cele doua motoare pe benzina au aceeasi cilindree, adica 1.4 litri si dezvolta 120 (TB) si 170 CP (Multiair). JTDM-urile murmuratoare sunt un 1.6 litri de 105 CP si un 2.0 de 170. Iar daca asta nu v-a dat deja pe spate, se zvoneste ca Alfa pregateste o varianta speciala Quadrifoglio Verde de 235 de cai.

Debutul oficial va surveni la Salonul Auto de la Geneva din Martie, in acelasi timp cu noul Ford Focus a carui lansare mondiala este preconizata pentru Salonul Auto de la Detroit, luna viitoare. Noul Focus va fi vandut intr-o singura varianta la nivel mondial (cum s-a intamplat si la prima generatie).  

Standard
News

Audi A1 si Justin Timberlake


Audi ne ameninta de ceva vreme cu un mic A menit sa-l detroneze pe frumosul MINI – job destul de greu, daca ne gandim ca Alfa a incercat la randul lui, iar imposibilul tot imposibil a ramas…

Revenind in Ingolstadt, Audi a prefatat micul model A1 ce se va lansa la Geneva, in martie,  cu primul teaser grafitti din istoria automobilului, iar zilele trecute a oferit paparaziilor prima ocazie de a fotografia in carne si oase noua masina. S-a intamplat pe platourile de filmare ale unui spot ce va da tonul campaniei de promovare pe internet a lui A1. Vedeta acestei miscari de promovare este nimeni altul decat Justin Timberlake. Din conjunctura astfel creata, a iesit si imaginea alaturata, care ne ofera o perspectiva destul de clara asupra fetei noului A1…

Viitorul mic Audi nu e o masina urata si se plaseaza la polul opus lui MINI, adica abordeaza o forma ceva mai taioasa, care prin diferite elemente aduce cu A4 si Q7 (dar si cu conceptul VW ScIROCco – grila radiatorului sau cu Mitsubishi Lancer – farurile). Trebuie mentionat ca A1 pare a fi primul Audi al ultimilor ani care renunta la grila single frame clasica si o reinterpreteaza…

De despicat, vom despica firul in patru imediat ce priemele informatii vor fi disponibile, in primavara…

via: Carscoop & Blogomotori

Standard
News

Majestatea Sa, Regele Mihai I conduce X5


Prin amabilitatea prietenilor mei de la Automobile Bavaria am luat saptamana trecuta parte la un eveniment special. Majestatea Sa, Regele Mihai I a intrat in posesia noii sale masini, un X5 3.0sd, care inlocuieste prezenta masina a familiei, un Seria 7.  Iar asta nu e tot, Regele a prelungit titlul de Furnizor al Casei Regale al Automobile Bavaria pentru inca 3 ani, urmand unei colaborari de peste 10.

Iata si comincatul oficial al evenimentului. 

Calitatea de Furnizor al Casei Majestăţii Sale Regelui se acordă ca semn de recunoaştere şi de apreciere a calităţii deosebite a produselor sau a serviciilor oferite de o persoană sau de o companie comercială. Ceremonia de acordare a titlului pentru Automobile Bavaria a avut loc la Palatul Elisabeta vineri, 11 decembrie, şi reprezintă încununarea unei colaborări de peste un deceniu.

Cu aceeaşi ocazie, Majestăţii Sale Regelui Mihai i s-a prezentat noul automobil pus la dispoziţie, un BMW X5 3.0sd. Modelul beneficiază de cel mai inteligent sistem de tracţiune integrală din lume, BMW xDrive, şi are numeroase dotări suplimentare, de la Direcţie Activă, setări sport ale suspensiei, sistem de asistare la parcare, până la scaune confort reglabile electric încălzite şi finisaje interioare cu aplicaţii de bambus cu granulaţii de culoare închisă.

Prin punerea la dispoziţie a acestui model, Automobile Bavaria urmăreşte continuarea aplicării criteriilor care i-au adus calitatea de Furnizor: „un înalt standard al produselor şi serviciilor, constanţă, seriozitate şi înalt profesionalism”.

Automobile Bavaria este alături de Casa Regală atât în activităţile cotidiene, pentru care a pus la dispoziţia Regelui Mihai I un automobil BMW, cât şi în momente speciale, precum la aniversarea nunţii Regelui Mihai I cu Regina Ana, prima sărbătorită în România. Evenimentul care a marcat 60 de ani de căsătorie a avut loc în 2008 şi s-a desfăşurat la Bucureşti şi Sinaia. Celebrarea a durat trei zile şi a reunit 14 familii regale.

În urmă cu o lună, Michael Schmidt, Preşedintele Automobile Bavaria Group, a fost decorat cu medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate”, o altă certificare a lungii relaţii de colaborare cu Casa Regală a României. Conform Casei Regale, medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate” este semnul preţuirii Majestăţii Sale faţă de românii sau străinii care au dovedit loialitate şi încredere în destinul Familiei Regale din România, sprijinind principiile Coroanei în ţara noastră. Medalia este acordată unui numar de maximum 250 de personalităţi în viaţă, aflate în România sau în străinatate. În cadrul festivităţii, Michael Schmidt a declarat: „Timp de 10 ani, am oferit soluţii de transport atât în viaţa de zi cu zi, cât şi la evenimentele majore din activitatea Casei Regale. Am pus la dispoziţie automobile premium, demne de statutul regal”.

Automobile Bavaria Group reuneşte cea mai mare reţea de dealeri BMW din Europa Centrală şi de Est, cu reprezentanţe în 10 oraşe din România şi unul în Germania, lângă Munchen. Compania a împlinit 15 ani de la înfiinţare în 2009.

Standard
News, Voyeuristic vorbind

Sa ofensam cu stil:D


A venit vremea in care injuraturile sau anumite cuvinte, pe care le putem tasta doar dupa ora 12 noaptea, au devenit semne de punctuatie si sunt la fel de uzuale ca Huidu si Gainusa la TV miercuri seara. In aceste vremuri de rastriste, cand nici o ofensa de Doamne-ajuta nu mai avem, cautam o lumina de inspiratie… Eu am gasit-o pe a mea, pe blogul Tomatei cu Scufita, mai precis aici… Iata inainte de asta cateva spicuiri de geniu:D

Okay, okay! I take it back. Unfuck you

A hard-on doesn’t count as personal growth

You look like shit. Is that the style now?

Standard
Muzica mea

Severina – Gade


Facebookuind ieri, am dat peste o piesa frumoasa, cantata de o gagica al carui dialect este cat se poate de interesant in fata frumusetii si atitudinii ei… Seamana cu Jolie, insa o cheama Severina Vučković si este o cantareata/actrita de origine croata… A ajuns celebra dupa niste milioane de albume vandute, un sex tape cu afaceristul Milan Lučić si niste roluri in piese de teatru si filme, puse la indoiala de criticii care mai tarziu si-au retras cuvintele…

Mai multe poze si informatii despre Severina gasiti pe site-ul fanclubului artistei sau pe wikipedia.

Acum, va las sa ascultati piesa Gade. In cazul de fata, gade se traduce ca nenorocit, insa o alta varianta este si calau…

Jastuci na prozoru jedan-nula za ljubomoru.
Malko mi vec popusta izolacija na zivcima, udaras ceznju duso!!!
Kao mali nervni slom, suza je sa posvetom
u mojoj glavi si na sigurnom…Gade…Ko te dade?
Vidi ispod haljine nema tajne znas uvjek si sa moje ljeve strane u kuci ljubomore…
Ljubomora,ljubomora,to je ljubav to se tako mora!!
Nece me prvi san,nije strasno,nije svaki dan…
Krevet ko samostan,nije srasno,nije svaki dan…Gade!
Pijan mi je dekolte, ajde brze ostari da te vise niko ne voli, ni zene, osim mene!!!
Vidi ispod haljine…

SAU

Pillows on the window – zerone for jealousy
My nerves isolation is slowly loosening up, you’re making me yearn baby!
Like a small break-down, the tear’s with inscription
You’re safe in my head… You, bastard… Where are you coming from?
Look, there’s no secret under the dress, you know, you’re always at my left side in the house of jealousy…
Jealousy, jealousy, that’s love, that’s the way it has to be!!
I can’t fall asleep, no harm, it doesn’t happen every day.. You bastard!
Drunken is my cleavage, come on, hurry up to get older so that nobody would love you, not even women, except me!!!
Look under the dress…

Standard