News

C4 – In Romania de la 14.949 euro


Noul C4 va fi lansat oficial pe 3 februarie si costa 14.949 euro – C4 VTi 95 CP Attraction


Iata ca Citroen s-a tinut de cuvant si ni-l aduce pe C4 la inceput de an, in speranta ca odata ce-l vom vedea/conduce/atinge ne vom petrece tot anul alegand chestii de bun gust, cu un design deosebit… sau cel putin asta as vrea eu sa cred. V-am povestit despre a doua generatie C4 in toamna anului trecut si am recunoscut ca oricat de fan Citroen as fi, noul model e tare ciudat. Nu mi-am schimbat parerea, dar mi-am zis ca e randul meu sa-l inteleg pe Citroen dupa ce el a facut-o si mi l-a dat pe C4 Coupe, acum multi ani.

Noul C4 e un fel de Seria 5, in sensul in care modelele noi ar putea fi cu usurinta date cu o generatie in urma, iar predecesoarele lor aduse in prezent. Daca n-ati inteles ce-am vrut sa zic… C4II se poate aseza foarte bine intre Xsara si C4I, caci e mai clasic si mai putin surprinzator decat cel pe care il inlocuieste. Nu vi se pare ca si Seria 5, cea noua, e mai clasica decat cea veche? Mi se pare ca C4 s-a Golf-it putin… Avem in fata o masina usor „clasificata”, un design ce prefera o forma generala clasica, scoasa in evidenta de cateva accente foarte moderne, artistice. C4 nu se mai vrea masina tanara si sprintena, ci un autoturism cizelat, serios. Daca in trecut am vazut foarte multe C4 Coupe pe mainile unor tineri, de pana in 25 de ani, noul C4 a crescut odata cu ei si ii intimpina in pragul a 30 de ani cu modificari structurale si comportamentale vizibile, adaptate gusturilor schimbate ale clientilor. Avem acum mai mult spatiu interior, o forma mult mai practica (are cel mai mare portbagaj din clasa, 408 litri), un design interior ceva mai serios si o ergonomie imbunatatita. C4 a facut un pas inainte inspre C5… si asta e de laudat… Imi place mult partea din fata, e mult mai impunatoare, mai musculoasa, dar in acelasi timp are o armonie interesanta. Ce nu-mi place? Spatele! Nu e la fel de armonios precum partea din fata si nu are nimic wow… imi da impresia ca designerii si-au petrecut prea mult timp schitand fata si lateralele, iar spatele l-au facut in dimineata  predarii proiectului.

Spre deosebire de predecesorul sau, noul C4 are o latura eco mult mai dezvoltata. Este construit din materiale reciclabile in proportie de 15%, un record in grupul PSA, vine dotat cu un sistem microhibrid e-HDi si, conform constructorului, este singura masina din segment cu reglaj lombar atat pentru sofer, cat si pentru pasager, cu functie de masaj inclusa (am testat-o pe C5 si merita fiecare banut).

Citroen Romania va comercializa noul C4 in trei variante de echipare  (Attraction, Seduction si Exclusive) si sase motorizari (benzina – VTi 95, VTi 120 si THP 150; diesel – HDi 90, HDi 110, HDi 150 CP si e-HDi 110).

Iata si lista de preturi:

VTi 95 Attraction – 14.949 euro

VTi 120 Seduction – 17.150 euro

THP 150 Exclusive – 21.050 euro

HDi 90 Attraction – 17.000 euro

HDi 110 Seduction – 19.200 euro

e-HDi 110 Seduction – 20.300 euro

HDi 110 Exclusive – 21.100 euro

e-HDi 110 Exclusive – 22.200 euro

HDi 150 Exclusive – 23.100 euro

Mai multe detalii despre C4 si, probabil un test drive, in curand… intre timp pagina Citroen Romania va sta la dispozitie cu date suplimentare.

Foto: Andrei Tobosaru

Reclame
Standard
In garaj

Chevrolet Cruze 2.0 SOHC 150 CP


Sunt sigur ca ati vazut reclamele si ati remarcat preturile senzationale… sunt sigur ca ati vazut sedan-ul coupe dynamic si pe strada si v-ati intrebat care e treaba cu el. Ei bine, marturisesc faptul ca si eu am facut parte dintre curiosi si, spre surprinderea mea, sunt si unul dintre acum credinciosii propovaduitori ai acestei masini. Doamnelor, domnilor, sa aveti in vedere ca Chevrolet nu mai e acelasi… pe bune…

M-am urcat in Cruze cu o usoara reticenta, pentru ca il aveam in minte pe batranul Lacetti dintr-un test realizat pentru AutoExpert acum ceva ani, sa tot fie trei… Lacetti era naspa si o spun fara reticente si menajamente. Materialele mi s-au parut mediocre, pozitia la volan incomoda si cutia de viteze foarte vaga… dar costa putin si asta atragea lumea. Asadar, m-am urcat in Cruze si-am fost tare uimit. Aduce mult a Opel, probabil si din cauza multor elemente impartite cu Astra. Bordul are cam aceeasi linie, iar schimbatorul de viteze, volanul sau baghetele pentru semnalizari si stergatoare sunt aceleasi. Scaunele sunt destul de comode, iar pozitia de condus aproape ca o copiaza pe cea a Astrei, este joasa, fix cum imi place. Reglajele se fac destul de usor. Cruze e genul ala de masina pentru care n-ai nevoie de cursuri speciale sau de o minte geniala… daca vreti, Cruze-ul este fostul Opel Astra. Putine butoane, mari si usor de folosit, un design usor de inteles…

Arata sensational, e foarte dinamica, dar serioasa in acelasi timp. Si se conduce la fel… Motorul de 150 CP nu este cel mai silentios, dar ii imprima masinii o dinamica de invidiat si un consum foarte bun. Pe 800 de kilometri, impartiti intre Bucuresti, Dealu Negru, Sibiu si DN1, consumul mediu s-a situat in jurul valorii de 6.5-7.5 litri – iar asta cu trei pasageri si bagaje la bord. La drum lung, scaunele te obosesc cel mai mult. Din pacate sunt destul de tari si ar mai avea nevoie de ceva suport lateral. In rest, masina inghite gropile destul de bine si peste denivelarile mici si medii treci aproape fara sa-ti dai seama. Schimbatorul de viteze este foarte prietenos ca si materialele din care este facut bordul… Ceasurile de bord iti vor parea spatane la inceput, dar sunt usor lizibile si asta conteaza cel mai mult. Nu? Magazia de CD-uri e o dotare pe care nu o asteptam de la Cruze, insa am descoperit ca exista si se utilizeaza destul de usor. Dupa cum am spus si la inceput, imi place designul simplu al interiorului, iar butoanele sunt mari. Plus ca sunt plasate intuitiv… si sunt si usor de folosit.

Asadar, de la necredincios am ajuns propovaduitor… Desi este o masina ieftina, Cruze chiar mi se pare o alternativa demna de luat in seama. Are 150 de cai, e facut din materiale ok, pe o platforma globala, ce satisface nevoile cientilor americani, dar si europeni. Are un portbagaj generos si un interior destul de spatios… Consumul e si el ok…

 

Standard
Articole

Opel Corsa GSi 1.6i 150 CP


 img_0916

In doi ani de AutoExpert am scris zeci de teste si am condus de doua, trei ori mai multe masini, dar parca niciuna (exceptand Cayman-ul S, Escalade-ul sau Clio-ul RS) nu m-a impresionat mai mult de cat Corsele cu nerv: GSi si OPC. Cu cel de-al doilea am fost pe Cheia, intr-un test mare care a adus pe aceleasi curbe Colt-ul CZT, Clio-ul RS, Corsa OPC, Yaris-ul TS si …inca ceva, de care nu-mi aduc aminte acum…Cu GSi-ul am fost acasa la Fagaras si am ramas profound impresionat de calitatile lui.

img_1022In primul rand caroseria are un design rapitor, discret, foarte practic de utilizat. Am apreciat oglinzile mari si manerele usilor foarte usor de folosit. Bordul usor inclinat iti permite sa setezi sistemul de climatizare chiar cu podul palmei razemat de schimbatorul de viteze. Consola centrala este foarte bine organizata. Ai butoane mari, departate, ceea ce inseamna ca sunt usor de folosit chiar si de personae cu mainile masive sau cu unghii lungi. Chiar nu exista sa apesi doua butoane in acelasi timp. Mi-au placut scaunele, pentru sustinerea laterala si intreaga pozitie la volan pentru versatilitate. Volanul si scaunele se pot aranja foarte repede, pe o cursa apreciabila. Nu mi-a placut insa, pozitionarea comenzilor pentru lumini. Ai o parte pe bagheta de semnalizare si o parte langa coloana de directie pe bord.

GSi nu este un nume strain de sportul cu motor fiind folosit pentru a denumi Corsele sportive inca din 1982. Primul model GSi folosea aceeasi cilindree de 1.6 litri si un sistem modern (pe atunci) de injectie multipunct care ridica puterea motorului la 100 de cai. Astazi, Corsa-ul GSi dezvolta 150 CP, aceeasi caluti cu care se lauda in 1990 Vectra GSi. O putere mai mult decat suficienta pentru a arunca masina de doar 1300 de kilograme la viteze de aproape 200 de kilometri la ora, performante ce pot fi atinse fara a compromite insa img_0942conceptual initial al Corsei: masina de oras, economa si usor de condus. Chiar daca are 150 de cai, GSi-ul se conduce in oras exact ca un 1.4 de 90 CP, insa, daca pedala de acceleratie este apasata la podea, cuplul de 210 Nm disponibil inca de la 1850 rpm face ca masina sa tasneasca ca un fulger.

Nu ti-e rusine sa iesi cu Corsa GSi la oras. Mica bomba, se incadreaza cu succes in tiparele cosmopolite ale oraselor anului 2009. Look-ul sau sofisticat subliniat de praguri, spoilere sport si trapa din sticla actionata electric, este secondat de jantele subtiri care dau o nota sculpturala exteriorului. Noaptea, design-ul deosebit al stopurilor se face remarcat, dand impresia ca urmezi doi ochi de vulpe. Al doilea rand de geamuri triunghiulare este folosit si de Astra GTC semn ca micul GSi face intr-adevar parte din segmentul sportiv al Opel. Pacat de forma frumoasa, caci ele ii lasa in “bezna” pe pasagerii din spate si stirbesc vizibilitatea, mai ales atunci cand iesi cu spatele dintr-o parcare. Nefiricitii care iau loc pe bancheta vor sta cu capul in dreptul stalpului C al caroseriei ceea ce limiteaza si vizibilitatea catre exterior. Ca un side line, locul este multumitor in spate. In mica escapada cu Corsa mi-am “carat” in spate un amic de aproape 1.90 si nu s-a plans prea tare. Mi-a zis doar ca nu ne prea aude, pe cei din fata, fiindca boxele pentru spate sunt asezate langa coate si daca muzica e data mai tare are ceva probleme de auz. Bine, asta poate fi o bucurie pentru cei pasionati de muzica. Parcarile laterale se realizeaza cu mare usurinta la volanul Corsa-urilor in general. Noile modele au oglinzile mari, iar cursa lor este mai mult decat generoasa. Comenzile sunt plasate pe usa, astfel ca reglajul se face rapid si pozitia corpului ramane aceeasi pe durata setarilor. Asta gasesc ciudat la unele masini, cum sunt unele Toyota si Peugeot. Japonezii au boala de a monta comenzile pentru oglinzi in stanga volanului, iar 206-ele meu le are intre scaune. Mi s-a intamplat sa petrec mai mult timp cu aranjatul oglinzilor, doar img_0972pentru ca pozitia corpului se modfica atunci cand faceam setarile. Tot oglinzile astea mari iti permit sa vezi mai bine colturile spate ale masinii. Corelate cu directia precisa si usor de manevrat, oglinzile joaca un rol important in reusita manevrelor de parcare. La partea din spate, Corsa coupe se diferentiaza de modelul in cinci usi prin umerii proeminenti care izvorasc din usi si “imbraca” locurile din spate. Aceasta constructie spectaculoasa la exterior limiteaza, intr-o mica masura ce-i drept, spatiul alocat banchetei spate si cel destinat lunetei. Intorcandu-ma la pasagerii din spate, acestia nu au manere de care sa se poate sprijini in curbe sau atunci cand soferul isi redescopera pasiunea pentru pilotaj. In schimb, accesul inspre bancheta se face cu mare usurinta, gratie caroseriei inalte si a deschiderii ample ale usilor.

Display-ul computerului de bord poate fi vizionat de catre toti pasagerii, insa este imposibil de citit atunci cand soarele bate pe suprafata lui. Desi asta deranjeaza, mi-a placut cum a fost structurata afisarea informatiilor. Printr-o singura privire esti informat in timp real in legatura cu starea masinii si a pasagerilor: confortul climatic, consum mediu, instant, range etc.

img_0937

Mai am o problema legata de masinile mici. Nu stiu cum se face ca masinile mici, care se presupune ca se cer folosite in oras si ar trebui sa fie un fel de Samantha si sa-ti indeplineasca toata dorintele, nu au suporti de pahare cum trebuie. Ba sunt prea mici, ba sunt puse ca naiba. La Peugeot-ul meu le am pe capacul torpedo-ului. Cat de naspa…adica tre sa ma intind dupa bautura si sa-mi iau ochii de pe sosea si picioarele de pe pedale…si de parca asta nu ar fi indeajuns, usa de la torpedo incomodeaza pasagerul din dreapta. La Yarisul nou, suportii sunt camuflati sub aeratoarele laterale ale bordului. Cica pe timp de vara aerul rece din clima ar trebui sa tina apa sau sucul reci. Da, jumate din el, pentru ca cealalta jumate sta fix in bataia soarelui. La Corsa, suportii sunt la baza bordului, in fata schimbatorului de viteze. Daca nu e doza si e sticla de plastic sau pahar, bautura sta inclinata cu gura si dopul sprijinite de sistemul de climatizare si sunt astfel in dezechilibru, riscand sa cada oricand. Repet, daca ai doza de beutura e ok! Un alt mare lips al masinii sunt indicatoarele pentru temperatura apei si nivelul uleiului. Chiar daca ceasurile de bord arata sensational, s-ar putea sa afli prea tarziu de problemele pe care le are motorul tau.

img_1033

Pentru mine personal, Corsa se incadreaza in categoria “incomod pentru mai mult de doua persoane”. Mereu plec la drum cu bagaje multe, chiar si pentru cateva zile, iar majoritatea prietenilor mei imi urmeaza exemplul. Nu o singura data, ne-am trezit, chiar si doua persoane fiind, cu bagaje pe bancheta. Insa, niste oameni cu scaun la cap pot pleca linistiti intr-o scurta vacanta la volanul Corsei GSi. Dupa cum ziceam, scaunele sport sunt confortabile, iar pozitia laimg_0987 volan poate fi setata pentru orice tip de inaltime, atat in configuratie sport cat si confort, multumita curselor apreciabile ale directiei si scaunelor. Cutia de viteze cu sase trepte este foarte comoda la drum lung, iar viteza de croaziera poate fi cu usurinta 130 km/h. In regimul asta Corsa va consuma pana in 8.5 litri de benzina pentru a parcurge 100 km, cu mentiunea ca AC-ul este tot timpul pornit. Marele compromis este spatiul pentru bagaje, limitat la 285 litri. Podeaua dubla a portbagajului permite stocarea in siguranta de obiecte fragile sau care nu sunt neaparat necesare pana la destinatie, recipienti cu mancare, plase de cumparaturi, lap top-uri etc. Asta e super misto, daca te gandesti ca mai pleci de la parinti cu o oala de ceva sau un cos cu oua.

Costurile sunt o alta poveste. GSi nu este o masina chiar pentru oricine. La 18.240 euro cu TVA intra pe teritoruiul “regelui” cu 200 CP Clio RS , care se invarte undeva in jurul a 20.000 de euro cu TVA. Tot la 18.000 de euro, Citroen ofera varianta de 152 de cai a lui C4 coupe, dotat tot cu o motorizare de 1.6 litri.

Hai sa recapitulam si sa tragem concluziile. Sper sa nu-mi fi scapat ceva. Dai cam 15.328 de euro (fara TVA) si primesti o masina mica, de oras, al carei motor dezvolta 150 CP, “condimentata” cu o lista de dotari completa. Corsa GSi demonstreaza ca o masina sport poate fi ambalata intr-o cutie mica, comoda, care poate fi manevrata cu usurinta intr-un regim de exploatare normala. Pretul (18.240 cu tva/15.328 fara tva) este insa principalul dezavantaj. Ca si Fiesta ST, GSi intra intr-o categorie de pret competitive, unde pentru 2.000 de euro mai mult poti primi si 200 de cai, iar pentru aproximativ aceiasi bani o caroserie mai mare si, in consecinta, mult mai practica.

 

Acest test a fost realizat in Septembrie 2008 pentru Revista AutoExpert.

 

Text & Foto: Radu Borcea / curtea interioara a Cetatii Fagarasului – Muzeul Valeriu Literat

Standard
Articole

Honda Accord 2.2 i-DTEC 150 CP


13022009295

13022009301Acum mai bine de doi ani, cand timd mi-am facut intrarea in presa auto, am condus pentru prima oara o masina japoneza, dar ce masina…mi-o aduc aminte si acum. Era argintie si avea un motor mult laudat de colega mea Gabriela Szilagi: 2.2 i-CDTI 140 CP. Consuma cam 8 litri de motorina in ciclu mixt, urban-extraurban si fugea de rupea pamantul. Cunoscatorii stiu despre ce vorbesc…vechea generatie de Honda Accord. O masina pe cat de frumoasa, pe atat de fiabila si de prietena cu portofelul. Masina in cauza ii apartinea directorului de marketing al AutoExpert, Anca Chilianescu si la momentul respectiv era cap de wishlist, dupa C4 Coupe ce-i drept. Iata ca vremea a trecut ca si multele masini prin care mi-am plimbat popoul, insa Accord a pastrat un loc aparte in sufletul meu. Cu mai putin de un an in urma a aparut si noua generatie a limuzinei, despre care v-am mai vorbit atat pe blog (prezentare), cat si in AutoExpert (comparativ intre Accord 2.4i 200 CP si Mondeo 2.5i 220 CP), dar cum in trecut eram fan al modelului diesel, a venit momentul sa va vorbesc si despre acesta. Iar pentru a o face cat mai bine, am petrecut un week-end intreg, in care am parcurs 800 de kilometri, la volanul Accord-ului 2.2 diesel de 150 CP.

De aratat, vedeti si voi, arata fantastic…vorba Alexandrei, e parca rupta din melodia lui Beyonce, Diva. Ioana imi povestea ca e si masculina si feminina in acelasi timp, poate ca asta o face foarte deosebita. Asta mai ales la interior. Bordul curbat in anumite zone ar putea atrage admiratia doamnelor, in timp ce multitudinea de butoane si ecrane este clar un apanaj al atotputernicului si stiutorului mascul. Consumul a ramas la fel de „ridicol”, chiar daca masina a mai castigat 10 cai peste modelul vechi. Cuplul este senzational, ca si stabilitatea si viteza cu care masina raspunde la comenzi. E mare lucru sa ai sub fund o masina a carei dotari tehnice sa raspunda cu o viteza naucitoare si, in acelasi timp sigura. Dupa cum spuneam, am facut mai mult de 800 de kilometri, pe traseul Autostrada Soarelui- Bucuresti-Fagaras (via DN1)-Victoria-Fagaras-Bucuresti (via Cheia) iar consumul mediu afisat de computer nu a sarit niciodata de 8.5 litri, iar toata distanta asta a fost parcursa cu un plin de rezervor. Trebuie mentionat de la capul locului ca nicio data nu am depasit 130 km/h si tot timpul am schimbat treptele cand computerul de bord imi recomanda. Mi-a mai placut portbagajul, un hau in care ne-am aruncat fel de fel de genti, plase, trollere si a mai ramas loc de un kil de cartofi 😛

13022009307

Mi-au placut tare mult bordul, scaunele si volanul. In primul rand, bordul are acel feeling de Civic combinat cu o masina high class. Te prinde si te invaluie ca intr-o masina sport, ceea ce face si comenzile usor de accesat si iti da si in plus un sentiment puternic de siguranta. Ai toate comenzile de interes (mai putin clima, ca doar nu esti in Mazda 6) 13022009308pe volan, accesibile prin intermediul unor butoane mari, usor de invatat si intuit, ceea ce le face imposibil de confundat. Intocmai dimensiunile apreciabile, fac volanul usor de utilizat si pentru barbatii cu maini mari sau femeile cu unghii ceva mai lungi. Aceeasi regula este valabila si pentru consola centrala. Totul este supradimensionat, ceea ce inseamna ca butoanele sunt, la fel, usor de citit si accesat, iar spatiile de depozitare pot inghiti orice (chiar si o mana pana la incheietura in cazul Accord-ului neechipat cu navigatie si DVD-dotat cu torpedou central). Iarasi o chestie de apreciat, chiar daca masina pe care am condus-o nu era varianta full si deci nu avea atat de multe butoane si comenzi, finisajele de top. De exemplu, Accord-urile cu scaune incalzite au comenzile acestora in dreapta si in stanga schimbatorului de viteze. In mod normal, la unele masini aceste locuri ar fi fost marcate cu o linie fina trasata in plastic, cam ca la Daciile cu bord CN care nu au proiectoare, dar butonasul exista intr-un mod profund inestetic, insa la Accord-ul fara cuptoare in scaune suprafata aceasta este perfect plana. Schimbatorul de viteze mic imi place la nebunie. Iti da impresia ca stai in S200 si nu intr-o limuzina. La fel si pozitia la volan: foarte versatila. Eu sunt genul 13022009305care conduce cumva sub bord, nu suport sa vad botul masinii, mi se pare ca pic in nas in momentul in care pun frana. Ei bine, mi-am gasit locul perfect in Accord. Volanul are o cursa apreciabila atat sus-jos cat si pe adancime, iar scaunul, pe langa faptul ca te imbraca perfect si nu le lasa ca pici in parti, este si foarte comod si usor de reglat. Foarte important, daca esti adeptul aceluiasi stil de condus ca si mine, ar fi sa-ti echipezi masina cel putin cu senzori de parcare, daca nu cu inteligenta camera de marsalier. Fundul masinii este mare, atat in latime, cat si in inaltime, iar din pozitia sub bord, nu prea poti aprecia cat de aproape sau departe de afli de obstacole. Mai rau, uneori te afli in imposibilitatea de a vedea popicele de parcare din spatele masinii. Asta e valabil si pentru fata. Ca tot veni vorba de vizibilitatea, oglinzile imense nu te lasa sa o comiti, ba chiar au marginile orientate catre exterior, acoperind oarecum si o mica parte din unghiul mort. Pozitionarea comenzilor pentru geamuri si oglinzi este si ea inspirata. Spre deosebire de noul Avensis, Accord are toate aceste comutatoare pe manerul usii soferului, la vedere si la indemana. O bila alba se duce din nou la ergonomie pentru plasarea butonului luminilor de avarie, care poate fi apasat cu mare usurinta cu podul palmei sprijinit de schimbatorul de viteze. Solutie binevenita, daca ne gandim de cate ori pe zi taiem calea altor participanti la trafic si incercam sa-i inbunam cu doua flicariri de avarie.

Nu mi-a placut sunetul motorului. Face ca tractoru ( ! :)) ), spre deosebire de noul Avensis, echipat cu 2.2 D-CAT 177 13022009312CP, care este ceva mai silentios si are o directie ceva mai greoaie. Si suspensia e la fel de zgomotoasa. Chiar si la denivelarile mici iti tresare inima cand auzi ce bubuie sub caroserie, insa e foarte confortabila la drum lung si lipita de sosea pe curbe sau la viteze mari. O alta chestie care m-a deranjat la Honda, pe care am spus-o si in testul pe care l-am facut in AutoExpert, a fost sistemul de incuiere al usilor. La o apasare de buton se descuie doar usa soferului si pentru a descuia si celelalte usi mai trebuie sa apesi inca o data. Nu e un cap de tara, insa trebuie sa ti mereu cont de asta, ca de nu, te trezesti ca mine, in plina ninsoare cu masina deja pornita si pasagerii (3 fete-adica iadul dezlantuit) afara din masina. Iarasi putin suparator este si faptul ca la interior exista doua comutatoare de la care se pot incuia toate usile, insa doar unul singur le poate debloca pe toate. Si, mai mult decat atat, pasagerii nu se pot da jos decat daca soferul le descuie usa de la butonul cu pricina.

Standard
News

Citroen C4 face-lift live de la Paris


Ieri m-am bucurat de cel mai frumos cadou de ziua mea de pana acum. Nu mi-a venit sa cred atunci cand cei de la Citroen m-au sunat sa ma invite la prezentarea noilor C4 face-lift in Franta, la Paris…o zi alaturi de visul meu: Citroen C4.

Totul s-a consumat ieri pe un traseu de 150 km conceput de Citroen Franta in jurul Parisului si castelelor ce-l inconjoara. Am condus coupe-ul de 150 CP si berlina cu noua motorizare de 120 CP conceputa in colaborare cu BMW. Vis, cum spune prietena mea Mihaela, “vis fata, vis…”.

Poze de la fata locului cu cele doua superbe masini puteti vedea mai jos, iar un post cuprinzator despre ele voi pune mai tarziu odata ce voi scrie si articolul pentru numarul urmator al revistei AutoExpert…Enjoy the beauty!

Standard