Articole, News

Tratat de pace cu SLK


SLK a devenit oficial… comenzile pentru cea de-a treia generatie SLK vor fi preluate incepand cu 17 ianuarie…

Am privit pe indelete masina asta in ultimele doua zile (pana sa ma apuc de scris acest post) si cred ca am cazut la pace cu Mercedes. Da, pare mai masiva decat predecesorul sau si, da, gura de givid aruncata de Peugeot la gunoi pare ca s-a reincarnat in Germania, dar ce sa-i faci, masina asta imi aduce aminte de modele memorabile din istoria Mercedes – e rupta bucatica din cartile de istorie ale firmei… Mi-am dat seama de asta cand am privit-o din lateral si-am vazut simetria nice dintre fata si spate, dar si cele cateva linii ce ne vor aduce aminte, cu siguranta, de 230 SL-ul din `63: botul puternic, cu grila verticala cu steaua de mari dimensiuni, farurile mari, bine conturate, dintr-o singura bucata, acoperisul inalt si stopurile asezate intr-un soclu foarte bine definit. Interiorul merge pe aceeasi nota retro, cu ceasuri argintii rotunde si guri de aerisire la fel de generoase, cu ornamente ce aduc aminte de palele unei mori de vant. Ceasul de pe bord, a la Porsche, ma deruteaza putin…

Noul model n-a beneficiat de o prezentare cu tam tam la un salon auto, insa dupa cum am spus anterior, va putea fi comandat, in Europa, incepand cu 17 ianuarie. Are trei variante de motorizari, doua de 1.8 litri si una de 3.5, si un pret de pornire de 39.000 euro cu TVA. Conform constructorului, noul SLK este cu 25% mai eficient decat predecesorul sau, fiind dotat si cu sistem Start&Stop in serie. SLK 200 BlueEfficiency este animat de un propulsor de 1.8 litri si 184 de cai. Vine echipat cu o automata 7G-Tronic, are un consum anuntat de 6.1 litri si este perfect cabapil sa atinga 237 km/h (0-100 km/h – 7 secunde). SLK 250 BlueEfficiency foloseste aceeasi cilindree, dar are o putere de 204 CP si poate sa atinga 243 km/h. Sprinteaza pana la prima suta in 6.6 secunde si are un consum mediu anuntat de 6.2 litri. Varful de gama este SLK 350 BlueEfficiency, motivat de un propulsor complet nou, v6 de 3.5 litri si 306 cai. Limitat la 250 km/h, 350 BlueEfficiency are nevoie de 7.1 litri de benzina pentru a parcurge 100 de kilometri si de doar 5.6 secunde pentru a atinge prima 100 de km/h. SLK 250 va avea un pret de pornire de 45.000 euro cu TVA, in timp ce 350 va sari de 50.000 euro – asta in varianta de baza, desigur.

Primele modele comercializate vor purta numele EDITION ONE si vor fi echipate cu acoperis panoramic, piele Nappa in doua culori, Dynamic Drive Package, AMG Exterior Pack, Airscarf si lumina ambientala.

In SUA, SLK va putea fi cumparat in doua variante de motorizare, SLK 250, cu 201 CP si cutie manuala in sase trepte si SLK 350, cu 301 CP.

Modelele de baza vor veni echipate cu suspensie standard, metalica, dar de pe lista optionalelor se va putea bifa suspensia sport cu amortizare controlata si activa. Avem si gramada de noutati, printre care si acoperisul din sticla Magic Sky Control. Aceasta optiune costa 2.000 de euro si este o chestie preluata de la Maybach. In esenta, acoperisul de sticla poate deveni opac la o simpla apasare de buton, cufundand interiorul in obscuritate. O alta premiera este si paravantul Ariguide, care, in colaborare cu Airscarf, transforma condusul decapotat intr-un obicei ce nu tine cont de anotimp…

 

 

Reclame
Standard
News

Megane RS la Geneva


 renault-megane-trophy_3

Salonul Auto de la Geneva are ca tema principala in acest an PUTEREA! Audi va prezenta TT RS-ul de 340 CP si, se zvoneste ca, Opel va veni cu Insignia OPC. Cireasa de pe tort este insa cu totul alta. Daca ajungeti la Geneva in timpul salonului va indemn sa vizitati standul Renault, unde, se pare ca, francezii vor ridica matasea de pe noul Megane RS. Bazat pe varianta coupe a seriei, cel mai nou produs Renault Sport se anunta a fi cel mai performant din clasa. Umbla vorba prin targ ca Renault Sport au montat sub capota lui Megane o varianta imbunatatita a propulsorului de pe actualul R26. Surse apropiate http://www.carscoop.blogspot.com/ sustin ca motorizarea dezvolta pana la 250 CP, cu 20 de cai mai multi decat R26, cu 40 peste Golf GTI, cu 25 peste Focus RS si cu 10 peste Astra OPC.renault-megane-coupe

Puterea va fi transmisa puntii fata prin intermediul unei cutii manuale in sase trepte, in timp ce un diferential cu alunecare limitata ar putea fi oferit pe lista optionalelor.

Viitorul RS va fi declinat in mai multe variante, ca si pana acum. Pentru acestea inginerii se vor focusa pe obtinerea de performante ridicate, dar nu prin tuning-ul motorului, ci prin modificari subtile ale suspensiei sau prin folosirea unor materiale mai usoare la nivelul caroseriei.

Standard
Articole

Isetta-scuterul masina de oras


 

 

Back in the days cand Seria 1 nici nu era planuita si recesiunea din urma celui de-al Doilea Razboi Mondial ii restrictiona pe oameni in ceea ce privea achizitionarea unui automobil, Renzo Rivolta, CEO al Iso Spa, un mic producator italian de frigidere, scutere si camionete pe trei roti, si-a imaginat lumea pusa in miscare de un automobil mic, economic si usor de condus.

Visul sau s-a materializat in 1952 cand inginerii sai, Ermenegildo Preti si Pierluigi Raggi au prezentat Isetta. Se spune ca cei doi au conceput Isetta alaturand doua scutere peste care au „trantit” un frigider. Iar pentru ca rezultatul nu era cel asteptat, au modelat caroseria dupa forma unei picaturi de apa care se scurgea pe geamul atelierului.

 

 

Tocmai aceasta forma ciudata i-a dat nick name-ul micului model. Prima porecla a fost Bubble Car. Mai apoi, Isetta a devenit cunoscuta in Germania sub numele de rollende Ei (oul care se rostogoleste) sau Sargwagen (masina cosciug-din pricina spatiului mic dintre ocupanti si exterior). Francezii o numeau yogurt pot, brazilienii la bola de futebol de feneme (mingea de fotbal a FNM-ului-marca locala de camioane) iar in Chile si astazi localnicii se refera la Isetta ca el huevito (ousorul).

Isetta a fost prezentata presei in noiembrie 1953 si a facut senzatie prin design-ul avangardist si prin simplitatea constructiei. Accesul catre bancheta se facea prin intermediul usii gigantice ca de frigider care era, de fapt, singura portiera. Volanul si ceasurile de bord erau prinse de aceasta si se pliau inpre exterior atunci cand soferul tragea de usa. In caz de accident, ocupatii puteau iesii din autovehicul prin trapa de panza cu care Isetta era dotata.

 

 

 

 

Masina de doar 2.3 metri lungime si 1.4 latime, era pusa in miscare de o motorizare de 236 cmc si 9.5 CP gasita pe anumite scutere ale companiei Iso si care era pornit prin intermediul unui contact Dynastart. Transmisia era asigurata puntii spate de o cutie manuala in patru rapoarte. Isettei ii trebuiau 30 de secunde pentru a atinge viteza de 50 de km/h, iar top speed-ul era de 75 km/h, o valoare potrivita unei masini de oras. Cu rezervorul plin, 13 litri, o Isetta putea sa parcurga pana la 112 kilometri, depinzand de modul in care era condusa.

 

 

 

Iso oferea doua modele ale celui mai interesant produs al companiei. Isetta Turismo sau Isetta conventionala cu forma caracteristica de ou si ecartament spate scurt, 50 cm si Isetta Autocarro, model cu punti egale. Acest ultim model a fost declinat in numeroase utilitare, cum ar fi masina de pompieri, salvare, pick up sau van.

In 1954, creatorul Isettei, Renzo Rivolta, isi dorea sa se concentreze asupra masinii sport Iso Rivolta si, cautand fonduri, a vandut licenta pentru mica Isetta mai multor fabrici de Europa. Cea mai importanta dintre acestea a fost BMW, care incepe productia lui BMW Isetta in 1955. Recunoscut pentru tusa sportiva cu care isi inzestra masinile, BMW a personalizat Isetta si i-a dat un motor nou, de productie germana. Noua motorizare dezvolta 13 CP dint-un cilindru si 247 cmc. BMW nu s-a oprit insa aici si a refacut in totalitate partea mecanica a micului model italian, astfel ca nicio piesa de la BMW Isetta Moto Coupe, nu se potriveste la o Iso Isetta. In mai 1962, la doar doi ani dupa ce a lansat Seria 700, BMW a incetat sa produca Isetta. In toti acesti ani compania bavareza a asamblat 161.728 de masinite din aceasta serie.

 

BMW Isetta

 

 

 

BMW a produs trei generatii de Isetta, 250, 300 si 600. Fata de modelul produs in Italia, Isetta nemteasca are farurile montate pe laturile caroseriei si, evident, sigla BMW pe usa. Caroseria a fost usor modificata pentru a putea face loc motoarelor ceva mai mari pe care BMW le producea, spre exemplu propulsorul de 250 cmc preluat de pe motocicleta BMW R25/3 sau cele de 298 si 582 cmc. Ultimul era capabil sa arunce Isetta la viteze de pana la 103 km/h. In primele sase luni de productie, BMW a asamblat si vandut 10.000 de modele.

Luna octombrie a anului 1956 a adus lumii o noua Isetta, a carei principale schimbari au fost motorizarea, acum de 298 cmc si geamurile laterale culisante. Isetta Moto Coupe DeLuxe dezvolta 13 CP si putea atinge o viteza maxima de 85 km/h.

BMW Isetta 600 a fost primul din serie care a dobandit patru locuri si doua usi spate. Daca botul a ramas neschimbat si accesul se facea inca pe partea din fata pentru sofer si pasager, ampatamentul lungit si axul spate de dimensiuni normale a permis adaugarea unui nou rand de scaune, care inlocuia spatiul pentru roata de rezerva si portbagajul Isettei normale. Acest model este dotat cu o motorizare de motocicleta BMW R27 si putea rula cu pana la 103 km/h.

Standard