Design&Fashion, News

Sculpturile Range Rover domina Parisul


Parisul va fi, saptamana asta, gazda unui eveniment foarte important: lansarea noului Range Rover Evoque. Pentru a celebra acest eveniment, Range Rover a invitat patru mari artisti sa personalizeze tot atatea sculpturi confectionate din sarma, care infatiseaza noul model.

Designer-ul Jean-Charles de Castelbajac a ales ca tema LUXUL si-a adaugat o pereche de aripi din neon sculpturii sale. Aceasta poate fi admirata in fata restaurantului Yachts de Paris, punctul de plecare al unor croaziere luxoase pe Sena, marcate de petreceri exclusiviste sau cine fastuoase. Monsieur Andre este un celebru graffiti artist francez, iar tema aleasa de el a fost bineinteles DESIGNul. Sculptura sa personalizata cu elemente grafice de culoare roz poate fi vazuta zilele astea in fata in vecinatatea Palais de Tokyo. Yurgo Tloupas este mintea luminata din spatele revistei Intersection, un produs revolutionar, considerat inainte de mijloc informativ piesa de arta. Creatia sa dezvoltata in jurul TEHNOLOGIEI poate vi admirata in fata Centrului Pompidou si se distinge prin baghetele luminoase ce traseaza aerodinamica masinii ca intr-un tunel de vant. Surface to Air au lucrat cu conceptul SUSTENABILITATE si rezultatul se afla on display in fata Musee des Artes et Metiers.

Range Rover Evoque este primul Cross-Coupe din lume si isi are originile in conceptul LRX prezentat de britanici in 2008, la Detroit. Este destinat clientilor dinamici, brand conscious, care-si doresc un SUV mic, perfect pentru a fi condus in oras, dar si o masina care sa le exprime individualitatea si dragostea pentru arta. Prezentarea oficiala a masinii a avut loc pe data de 1 Iulie anul trecut intr-un eveniment realizat in parteneriat cu revista Vogue. Amfitrioana show-ului a fost nimeni alta decat Victoria Beckham, prima posesoare de Evoque.

Reclame
Standard
In garaj

ix35 – Day 2


De dimineata am fost la piata, ocazie cu care am descoperit ce nu-mi place la portbagaj… nu are carlige de amarare sau spatii suplimentare de depozitare carora as putea sa le incredintez, fara mari emotii, rosiile mult iubite. Exista o plasa de ancorare, prinsa in cele patru colturi ale planseului, dar ma tem ca ar „scoate” viata din alimentele moi pe care le cumperi de la piata. Marginea de incarcare este destul de inalta, asta datorita rotii de rezerva care a fost adusa inauntru, la caldurica si adapostul portbagajului. Chiar si asa, suprafata este complet plana si uniforma, ceea ce inseamna ca poti cara fara probleme un televizor si multe alte acareturi pe langa – adica poti utiliza spatiul la maxim.

Cu ocazia asta am ajuns si prin aglomeratia tipica parcarilor de piata sambata dimineata. Imi place ca simt masina foarte usoara in volan;  se invarte cu minim efort si-ti da impresia ca te afli intr-o masina de oras si nu in ditai SUV-ul. Senzorii de parcare posteriori (ce vin in serie pentru GLS Style – primul nivel de echipare al motorizarii de 180 CP) sunt bineveniti, insa va recomand sa dati un ban in plus si sa optati pentru camera de luat vederi montata in spate. Ea vine in tandem cu sistemul de navigatie si va permite sa utilizati spatiul de parcare mult mai inteligent si eficient. Semnalul acustic al senzorilor de parcare se intensifica mult prea devreme, parerea mea, astfel ca te trezesti ca mai ai loc in spate – asta pentru ca ei sunt calibrati sa calculeze si distanta de care portbagajul are nevoie pentru a se dechide complet, atunci cand masina este cu spatele la un perete sau la un alt automobil.


Cea mai tare varianta de echipare, GLS Premium, este dotata in standard cu sistemul de acces si pornire fara cheie, tare practic si utilizat de mai toti constructorii ce se respecta. Dupa parerea mea, pseudo-cheia aduce usor a Audi,  dar ignorand asta, ea are un design placut si este finisata foarte bine, in sensul in care nu pare deloc ieftina.  Spre deosebire de masinile Toyota, la care este suficient sa tragi de manerul usii si sa ai cheia in buzunar pentru a intra in masina, principiul Hyundai presupune apasarea aceluiasi buton de care „te-ai luat” cand ai plecat de langa ix35 si mai apoi actionarea manerului. Experimentand simplitatea Toyota, vad in solutia de pe ix35 o oarecare doza de complicat, insa procesul nu e deloc anevoios.

N-am apucat sa subliniez aseara cat de mult imi place bordul. Forma lui e tare misto si consider ca plasarea butonasului de reglare a intensitatii luminii ceasurilor pe bord e un mare plus. Iti vine mult mai usor sa te “joci” cu luminile bordului si nici nu-ti obosesti ochii – combinatia alb+albastru poate fi tare misto, dar noaptea poate cauza discomfort… Ai spatii de depozitare ample si cotiera e suficient de comoda pentru doua coate medii. Poti sa “arunci” doze de bauturi sau sticle prin usi, pe tunelul median sau in torpedoul refrigerat.

Comenzile pentru geamuri si oglinzi sunt plasate foarte ergonomic, pe manerul usii, intr-o pozitie foarte comoda, intalnita si la VW Tiguan sau noul Golf. Fata de nemtoaice, la ix35 butonasele in cauza sunt asezate ceva mai jos, adica fix cum trebuie. Si mai tare mi-a placut manerul efectiv al usii. Este inchis in partea de jos si destul de ridicat, astfel ca, in timpul mersului, iti poti depozita telefonul mobil in el. Daca ai casca cu fir, cum am eu, nu te incomodeaza deloc. Ba mai mult, ai telefonul in fata si acolo va sta indeferent de frane si viraje, iar firul nu sta intins, astfel ca te poti misca firesc.


Standard
In garaj

Ford Fiesta 1.6 TDCi 90 CP


Ford Fiesta 2009 diesel (86)

Oficial sunt indragostit de masinile diesel. Or fi benzinele mai fasnete uneori, insa dieselul si consumul lui mic, cuplul generos si eficienta de care da dovada, m-a cucerit. Week-endul care tocmai a trecut am testat noul Fiesta cu motorizarea diesel de 90 CP. Acum cateva luni am ramas impresionat de potenta celui pe benzina de 96 de cai si Ford Fiesta 2009 diesel (74)datorita lui am zis ca urmatoarea masina o sa fie nemteasca, insa am ramas cu dorinta de a manevra si un diesel. Acum s-au cam clarificat lucrurile… urmatoarea masina, cu putin noroc, va fi germana si diesel. Nu ca i-as desconsidera pe japonezi sau pe italieni, insa am ajuns la vorbele unor prieteni: masina nemteasca e prieten pe viata – Dan Negru si caii de masina nemteasca (a se citi BMW) nu se compara cu nimic altceva – Alex Seremet. Ca si data trecuta, Fiesta m-a impresionat prin manevrabilitate, prin design, prin consum, dar si prin tehnica ireprosabila.

De design nu are rost sa mai vorbesc atat de mult pentru ca am spus aproape tot tura trecuta, la lansare. E mai mult decat placut si nici nu e genul buy it or brake it, oricat de pretentios esti tot gasesti ceva care sa-ti placa la masina asta. Singurul repros pe care as avea sa-l fac masinii, este spatele mult prea inalt. Am avut ceva dificultati mai ales la manevrele de parcare, cand nu puteam sa-mi dau seama cat de aproape e stalpul de parcare de bara mea. Oricum, problema asta se poate rezolva simplu prin niste senzori de parcare. La Ford micii salvatori vin in pereche fata/spate si costa 252 de euro, o suma bine cheltuita, dupa parerea mea. Catch-ul este insa urmatorul. Pentru aceeasi suma de bani, se poate opta pentru City Pack (senzori de parcare spate, oglinzi actionate electric, incalzite si rabatabile cu semnlizator integrat si carcase in culoareaDSC01643 caroseriei). Asadar, optiuni exista… depinde unde vrei senzorii. Iar daca tot vorbim despre optiuni, una interesanta mi se pare keyless entry-ul, care vine la pachet cu butonul Ford Power, alarma si inchiderea centralizata pentru doar 500 si ceva de euro fara TVA. Din cate stiu, in clasa mica nu se prea poarta optiunea asta. Din cate imi aduc aminte, doar Nissan Micra sau Toyota Yaris au in segment asa ceva. Tot pe lista chestiilor utile la preturi bune este inclus si pilotul automat (63 de euro pentru Titanium si Sport si 126 pentru Trend)… preturile sunt exprimate fara TVA.

Revenind insa la masina, am ramas impresionat de silentiozitatea cu care Fiesta ruleaza. Uneori e atat de liniste in masina incat ti se pare ca ventilatorul te zgarie pe urechi, desi e dat pe viteza a doua. Vantul nu se prea face auzit. La 140 are putin peste 3.000 de ture, iar la interior poti sa porti o discutie normala cu toti pasagerii, ascultand inclusiv muzica. Super, nu? Stiu masini mai mari care nu sunt capabile sa-ti ofere asemenea conditii. Zgomotoasa mi s-a parut suspensia fata, care la gropi scoate un sunet similar cu tunetul. Consumul? 5 – 5.8 litri/100 km, cu tot cu aerul conditionat pornit, 3 oameni, 2 trolere si cinci plase in interior. Conditiile de trafic si viteza? Mixte… aglomeratie maxima intre Bucuresti si Ploiesti, portiuni cu mers bara la bara in treptele 1, 2 si, foarte rar, 3, viteza constanta de peste 100 la ora intre Ploiesti si Posada, serpentine pe Valea Prahovei si cascat ochii prin Brasov. Un total de aproape 800 de kilometri cu ceva peste trei sferturi de rezervor. Desi directia li se poate parea moale unora, aceasta este asistata electronic si se intareste pe masura ce viteza creste. Cutia de viteze este precisa iar treptele se schimba foarte usor. Nu m-a deranjat lipsa indicatorului pentru temperatura uleiului, chiar daca importanta lui este mare si nici faptul ca tuturoiul pentru reglajul oglinzilor nu este iluminat. Sincer, mi se pare ca Ford Fiesta 2009 diesel (28)manerele interioare de deschidere a usii nu au nicio legatura cu restul masinii, iar lipsa cotierei ar trebui corectata. Materialele sunt de buna calitate, moi si finisate impecabil, desi imbinarile dintre bord si usa puteau sa fie mai elegante, mai fluide (vezi Honda Civic). Imi place bordul inspirat din tehnologia telefoniei mobile. Imi plac butoanele mari, plasate intuitiv, dar si crearea unei zone speciale pentru telefonul mobil sau iPod. In zona asta ai spatiu pentru cele doua accesorii, o priza si doua mufe de aux. Adica tot ce-ti trebuie pentru muzica de pe stick, iPod sau MP3. Franele nu te arunca in cap, desi raspund prompt, iar oglinzile mi s-au parut masive si mi-au dat emotii in spatii mai aglomerate. De apreciat este ca se pliaza foarte aproape de geam, iar forma lor ii permite unui obstacol flexibil sa alunece pe ele. In schimb, vad la Fiesta aceeasi problema ca si la Skoda Octavia. Semnalizatoarele integrate in carcasa oglinzii nu sunt in niciun fel protejate de lobituri. Mercedes sau Audi au apelat la baghete subtiri, ceva mai greu de lovit sau spart la contactul cu un o alta oglinda de exemplu. Cele de pe Fiesta si Octavia sunt ceva mai grosute si se pot agata usor.

Pentru mai multe detalii legate de noul Fiesta, va recomand urmatoarele linkuri: Test Fiesta si Configurator Fiesta .

Standard