Articole, In garaj

Abarth – Legatura dintre performanta si fluturasi


Va propun sa vorbim astazi despre oameni senzationali, dar nu genul de senzational pe care il gasesti in revistele orei, ci genul ala de senzational pe care il invocam cu admiratie de fiecare data cand realizam rolul definitorui pe care acesta il are in desfasurarea normala a vietii si pasiunilor noastre. Datorez trei zile de placere cuplului Carlo Abarth – Armando Scagliarini, cei care in 1949 au pus bazele companiei constructoare de masini sport Abarth. Daca ei nu ar fi fost si daca nu ar fi luat aceasta initiativa, astazi nu v-as mai putea povesti, cu fluturi in stomac, despre frumosul si puternicul 500 Abarth…

Pentru mine, oamenii astia sunt un fel de…Jacob Rueff pentru medicii ginecologi. Nu o sa va plictisesc cu detalii legate de istoria brandului sau cea a modelului, daaaar… primul 500 care a purtat logo-ul Scorpionului a fost creat undeva la inceputul anilor `70, la doar cateva luni dupa ce torinezii de la Fiat au preluat oficial controlul asupra Abarth. Abarth 595, caci acesta este numele primului 500 tupeist, a avut ca punct de plecare ultima generatie a popularului liliput italian, versiunea R sau Rinnovatta.

Am petrecut trei zile la volanul acestei masini si-am realizat ca nu-ti iei Abarth c-ai vrea sa te dai la semafor si de fapt nici nu-ti cumperi Abarth daca ai varsta mea… Abarth e un fel de Porsche al masinilor de 20.000 de euro… E o parte fita si-o parte pasiune. Nu e foarte practic, dar e masina cult ce i-a marcat visele tatalui tau, pe langa fascinatia legata de istoria masinii in sporturile cu motor. Iti cumperi Abarth pentru ca esti relaxat si pasionat, iar in garaj mai ai inca o masina mai mare sau nevasta-ta conduce una, o Giulietta Quadrifoglio Verde, sa zicem, sau un 159 Sportwagon Turismo Internazionale.

Am vazut odata un Abarth si mi-a ramas in minte… La capatul strazii mele e o gradiniti, cu puslamale instarite, aduse la gradi in Qsepti, cinci sau Leoni FR, dar intr-o dimineata am ramas paf cand in fata institutiei am vazut un Abarth… Gri cu rosu, in varianta EsseEsse, cu jante mari si sofer+copil atasati: copilul in car seat Ferrari, iar tatal, la 30 ani, in Ray-Ban si geaca de piele Harley… cu manusi de condus, crem, si mega atitudine…

Dar sa revenim la Abarth-ul meu… O masina mica, de pana in 4 metri lungime, cu un motor turbo de 135 cp si program de condus sport… Da, au loc doar doi oameni in ea si, da, are o cutie de viteze in numai cinci trepte, dar who cares? Sta pe curbe foarte bine, accelereaza de n-ai treaba (0-100 km/h – 7.9 secunde) si, basca, are un consum rezonabil de carburant. Nu are cum sa nu-ti placa directia Dualdrive… Pe loc si la viteze mici volanul se invarte nesperat de usor, iar la viteze mari se rigidizeaza. Daca iti doresti un plus de sportivitate in ceea ce priveste raspunsul directiei, apesi butonul Sport si volanul, care oricum iti sta lipit de palme gratie fasonarilor foarte precise, va deveni una cu tine – doar sa nu-l bruschezi pentru ca 500 e mic si unu-doi sare de pe sosea dupa tine.

Directia ofera un feedback foarte bun, iar cutia in cinci trepte nu agata si schimba foarte bine, pacat ca la 5 te opresti, uneori simti ca ai nevoie si de a sasea treapta – mai ales daca telul tau este sa-ti demonstrezi ca viteza maxima din talon e chiar cea pe care masina o poate atinge – 205 km/h. Suspensia este foarte rigida si asta te face sa simti soseaua foarte bine chiar si atunci cand nu-ti doresti, dar tinuta de drum este exemplara indiferent ca drumul merge drept sau te pregateste pentru niste viraje. In modul Sport turbina intra in actiune mai repede si Abarth-ul alearga de parca i-ai fi dat sa pape jaratec. Am ajuns la concluzia ca masina asta este perfecta pentru strecuratul prin aglomeratie, dar asta  doar daca esti foarte sigur pe tine si sti sa o manevrezi cum trebuie, caci odata ce ai tras de volan si ai apasat acceleratia there`s no way back – desi franele cu discuri pe toate rotile sunt foarte prompte. Sunetul motorului te apropie de orgasm, dar doar te apropie, caci big bang-ul suprem poate fi atins doar de Cooper S sau de Cayman, in cazul meu…

Asadar, per total, Abarth poate fi cu usurinta masina ideala de oras…si nu vad nicio problema in a aborda drumuri scurte, gen Bucuresti-Constanta. Suspensiile o lipesc de drum, motorul de Passat-ul 2.0 TDI din fata care merge constant cu 130, iar consumul ce variaza intre 8 si 10 litri, in functie de stilul de condus, nu te da afara din casa…Ziceam ca o recomand doar pentru drumuri scurte… Pai, are portbagajul destul de mic, daca vrei sa calatoresti in doi, romantic, acolo iti incape doar strictul necesar, scaunele sunt tari si s-ar putea sa va apuce spatele, iar zgomotul motorului te poate enerva la un moment dat… plus, suspensia foarte tare…

 

Standard
In garaj

Hyundai i20


Salut, sunt Radu si imi plac masinile inteligente. E ceva gresit in a spune ca i20 e o masina inteligenta? Nu cred… E o masina ideala pentru un tanar: costa putin, consuma mai nimic, are un motor Euro 5 care te scuteste de taxe si impozite, 78 de cai intremati, e bine dotata si are un design dragut, usor sablonat dupa Corsa, dar dragut. Poate ca Hyundai se supara cand spun asta, dar nu poti acoperi soarele cu un deget.

Per total mi-a placut Hyundai-ul. E mic si se manevreaza usor, nu consuma mult in oras, in pofida aglomeratiei si e destul de spatioasa la interior. La 10.000 de euro are tot ce ti-ai putea dori de la o masina. Are oglinzi electrice incalzite si rabatabile electric, are inchidere centralizata cu telecomanda si cheie rabatabila, are geamuri electrice fata si computer de bord, jante de aliaj si cablu pentru iPod, comenzi pe volan si ABS, MP3 si proiectoare. Iar daca mai ai niste rable, trei, pretul scade pana la 8.000. Asta pentru mine e o investitie care merita. Spuneam ca per total… aici intra in scena compromisul. Materialele de la interior au o calitate medie iar scaunele puteau fi mai moi. Mi-ar fi placut o pozitie la volan ceva mai joasa, dar asta sunt eu, putin mai sportiv. Sunt convins ca plusul de vizibilitate dat de scaunul inalt o sa fie indelung apreciat, mai ales de incepatori.

Da, designul iti aduce usor aminte de Corsa (pe principiul seamana, dar nu rasare), dar asta nu mai conteaza atunci cand esti multumit de masina ta. Iar i20 are toate atuurile. Spuneam ca este spatioasa. Cinci pasageri pot lua loc fara probleme la interior, dar doar pe distante scurte sau medii, gen deplasari in oras sau pana la mare – dupa cum spuneam scaunele sunt cam tari. Chiar si asa, pasagerii din fata stau in deplin confort. Ca sofer nu te lovesti de usi sau bord si ai la dispozitie o gramada de spatii pentru depozitare. Ai cinci spatii de depozitare doar pe tunelul median. Trei sunt pentru sticle sau doze de bautura (sunt masini care nu le au nici macar pe astea – rusinica C5 si Seria 1), unul pentru portofel, iPod sau doua telefoane si un altul mai mic pentru tichete de parcare, carduri sau maruntis. In portbagaj exista si o plasa de amarare foarte ultila cand mergi la piata sau cand ai de transportat chestii mici si fragile, gen patru cani si un set de farfurii de la Ikea… Bordul nu e foarte nemtesc… Partea de sus curge foarte frumos si se unduie dupa consola centrala… Imi place asta… Te calmeaza si-ti da un sentiment de liniste. Treaba asta e valabila si pentru exterior. Usile si bara fata au o forma cursiva, usor kinetica ceea ce da foarte bine, mai ales pe o masina ieftina. Masinile ieftine erau in trecut niste chestii plictisitoare, cu o forma anosta, dar practica. I20 e si practica si frumoasa, fara a fi anosta.

Dinamic vorbind, n-am simtit nicio clipa ca m-as afla la volanul unui 1.2 litri. Cand spui 1.2 litri te gandesti la pacanitul celor trei cilindri ai grupului VW sau la sunetul de rasnita incinsa pe care il scoteau primele generatii de Aveo sau Yaris. Ei bine, 1.2-ul asta merge fara probleme in regim de 1.4. Are aproape 80 de cai si are un consum mediu de 6-8 litri, in functie de turatia preferata si aglomeratia din trafic.

Asadar, desi nu este cea mai buna cand vine vorba de materiale si anumite artificii de design, i20 este o masina echilibrata, perfecta pentru un tanar sau o utilizatoare clasica de Sandero, Aveo/Spark sau Swift. Este spatioasa, consuma putin, este foarte bine dotata si, cel mai important, usor de intretinut.

 

 

 

 

 

Standard
In garaj

Citroen C1 1.0i 68 CP SX


 

Odata cu Lastun si Tico, Romania a cunoscut masina simpla, mica, de oras, dezgolita de brizbrizuri si solutii complexe de design, practica, economica si usor de intretinut. Departe de popularele Oltcit si 1310, aceste modele au marcat epoci de aur ale masinii de oras in ceea ce priveste mobilitatea si consumul. Timpul a trecut si mostenirea e dusa mai departe de un trio franco-japonez care a inteles perfect care e treaba cu masinile liliput: PSA – Toyota. C1, 107 si Aygo fac aproximativ aceeasi treaba ca Lastunul sau Tico-ul, cu aceeasi simplitate si ceva mai mult condiment in design.

Trio-ul a trecut recent printr-un facelift, destul de discret, iar C1 a fost provocat la un parcours de trei zile prin aglomeratul Bucuresti. Dupa cum sugeram la inceput, C1 este o masina simpla, cu volan si patru locuri, roti si un portbagaj perfect pentru mers la piata sau la supermarket, un consum care umileste multe alte masini cu pretentii si o usurinta in condus pe care ai mai intalnit-o doar in clasa mini. Intr-adevar, usile sunt subtiri, ca si intreaga caroserie, iar motorul, desi mic, isi face simtita din abundenta prezenta. Luneta este practic usa portbagajului si chiar daca sporeste vizibilitatea presupune costuri mari de inlocuire in caz de spargere. Calitatea materialelor este medie, iar combinatia dintre plastic, textil si tabla de la interior ii confera un aer retro. Volanul este placut la atingere si se manevreaza cu mare usurinta. Per total, C1 este foarte manevrabil si destul de stabil, avand in vedere rotile plasate cat mai pe marginile caroseriei. Tubul luminos ce contine sistemul de climatizare are un design placut, unic, insa partea lui stanga este relativ greu de folosit, fiind dificil de apucat. In acelasi capitol se incadreaza si geamurile electrice. La bord exista cate un singur comutator penturu fiecare geam, astfel ca de soferul isi doreste sa lase geamul pasagerului in jos, trebuie sa se intinda dupa butonul aferent acestuia. Global, plansa de bord pare bine inchegata, exceptie facand discul folosit la selectarea vitezei ventilatorului. Acesta este confectionat din plastic si pare destul de fragil cand este manipulat. Pozitia la volan este aproape de ideal… Linia geamurilor este destul de joasa si iti permite sa observi foarte bine imprejurimile masinii. Mai mult decat atat, botul si spatele sunt foarte bine delimitate de faruri si luneta, astfel ca masina se manevreaza foarte ok chiar si in spatii inguste.

C1 este perfect adaptat orasului… Motorasul de 68 de cai consuma undeva la 6 litri de carburant pentru a parcurge 100 de kilometri si este foarte fasnet atunci cand situatia o cere. Schimbatorul cutiei de viteze este la indemana si este destul de ergonomic, desi cutia iti da uneori impresia ca agata sau ca nu intra in viteza.Spatiile de depozitare sunt numeroase si parca te invita sa-ti golesti geanta doar de dragul lor. Culmea e ca pot face si fata cu mare usurinta.

Multumim Citroen Romania. Consulta lista de preturi aici.

Standard
Articole

Citroen C2 Sport and Chic 1,6 litri 125 CP


Citroen C2 Sport and Chic (65)

De mult l-am asteptat pe Sport and Chic-ul C2, masina de oras care, dupa parerea mea, imbina cu succes ambele atribute inscrise in nume. Sportivitatea se vede in design, in rotile cu jante mari tip pala de turbina, ascunse sub pasaje generoase, iar eleganta sta in pielea crem si in detaliile simple ale interiorului. Unde mai pui ca aspectele astea sunt subliniate de o motorizare puternica de 125 de cai si o cutie de viteze automat-secventiala tip Senso Drive.

Ca orice masinuta automata, C2-ul mi-a placut din prima clipa. Daca alegi modulul secvential, atunci vitezele se pot schimba de la schimbator (inainte pentru 1,2,3 si inapoi pentru 3,2,1) sau de la padelele fixe din spatele volanului Citroen C2 Sport and Chic (58)(stanga pentru 3,2,1 si dreapta pentru 1,2,3). Asta te cam conditioneaza. Tre’ sa stai mereu atent, pentru ca Senso Drive retrogradeaza doar la relanti, iar daca vrei sa tasnesti dupa o curba pronuntata nu prea merge daca nu dai din degete. Din experienta mea, modulul secvential iti asigura un consum mixt de cam 6,8 litri, fata de 8 litri in modul automat. Am constat asta pe acelasi traseu, in aceleasi conditii… Vineri am mers cu automata, iar duminica cu secventiala: cate 250 de km, 3 persoane plus bagaje si clima pornita la 17 grade. Personal, cred ca diferenta asta de un litru e infima in fata confortului pe care masina ti-l ofera in modul automat. Nu stiu de ce, insa mi s-a parut ca automata sprinteaza mai bine, e ceva mai liniara in mers, si se muleaza mai bine pe cerintele mele… Vitezele se schimba intre 1500 si 5000 de ture, in functie de insistenta cu care apesi pedala de acceleratie. Si C2-ul chiar merge… E foarte silentioasa la viteze de pana la 100 km/h. Dupa pragul asta, rotile mari isi fac simtita prezenta, la fel si suspensia spate, chestie stiuta de la C4… Am mers si cu 145 la ora pana in 5000 de ture si C2 se simte ca o masina mare. Mi s-a parut foarte stabila si sigura pe roti… Directia e ceva cam moale, dar atunci cand iti intri in mana, masina se simte ok…

Citroen C2 Sport and Chic (44)

Dar sa nu uitam ca C2 este in primul rand o masina de oras… Usa portbagajului se deschide in doua segmente. Asta faciliteaza incarcarea de obiecte mari, avand in vedere ca bucata inferioara poate sprijini pana la 100 de kile, iar prin Citroen C2 Sport and Chic (42)deschizatura celei superioare se pot strecura pungi si plase de cumparaturi. In plus, in segmentul inferior al usii este asuns, dupa o trapa, si un spatiu de depozitare suplimentar. Cele patru scaune culiseaza si se regleaza autonom, iar cele din spate se pot rabata de doua ori dand nastere unui spatiu de depozitare aproape plan. Geamurile mari si consolele scurte te ajuta in circul urban si manevrele de parcare, iar pozitia inalta la volan iti da o priveliste buna asupra masinii. Oglinzile nu mi-au prea placut si nici modul in care se reglau, insa pentru ca aveam acelasi model si pe 206 m-am obisnuit repede. Ziceam de reglajul oglinzilor… Butonasul de reglare e similar cu cel de pe C4, insa nu este pus pe usa, ci pe bord, in spatele volanului si este, in consecinta, greu de accesat daca esti inalt. In sensul in care trebuie sa-ti misti corpul pentru a le regla si iti ia ceva pana le gasesti pozitia buna. Iarasi o chestie care nu m-a deranjat prin prisma experientei 206 este pozitionarea butoanelor pentru geamurile electrice, intre scaune. Asta atrage in primul rand o reducere a costurilor, dar si un design curat pe usa… Intr-o prima faza nu m-am inteles cu scaunele incalzite. Asta pentru ca potentiometrul pentru ele este asezat pe fata laterala a scaunului si nu este lizibil… C2 nu se aseamana cu alte masinute de clasa mica in spate. In primul rand datorita cantitatii mari de lumina ce patrunde prin geamurile mari, dar si prin prisma ergonomiei.

In concluzie, pot spune ca C2 Sport and Chic chiar mi-a placut. Daca ai ceva talent la facut si aranjat bagajele, poti Citroen C2 Sport and Chic (39)pleca la mare sau la munte un w-end cu trei prieteni, pentru ca la drum micul Citroen se misca asemeni unei masini mai mari: sta frumos pe curbe si directia se simte ok, desi e putin cam moale. Poate fi si sportiva si confortabila, depinzand de ce modul alegi pentru schimbatul treptelor de viteza, de presiunea pe care piciorul o exercita pe pedala de acceleratie sau daca alegi sa opresti ESP-ul. Dupa parerea mea, daca drumurile pe care le faci sunt mai mult de 70% urbane, atunci C2 Sport and Chic se merita mai mult decat C4… E mai mica, deci usor de parcat si e si ceva mai fasneata, daca stai sa te gandesti ca cei 120 si ceva de cai trag mai putine kilograme in cazul C2-ului…

Configureaza C2-ul

Standard
Voyeuristic vorbind

Foc de tabara


Day two – Despre Calafat, lux si opulenta

02052009653

Astazi a fost ziua doi de Cetate…frumos, parca am ajuns in paradis. Stau in picioare pe o fosta cazemata de beton de pe vremea razboiului si ma uit in jos la focul de tabara in jurul caruia stau infrigurati Remus si Mihaela si Dorin si Teo…toata lumea e fericita.

02052009647Remus tocmai mi-a dat o idee de pictorial fashion geniala…langa focul asta superb o motocicleta vintage si doi indragostiti sau un bus si o gasca de oameni liberi, cam asa ca noi…niste sandalute, niste geci de piele si muulte haine vaporoase…revenind cu picioarele pe pamant, ziua de azi a fost supper dupper, chiar nu ma gandeam ca deplasarea asta va fi chiar atat de tare… M-am trezit la 10 30, dupa 10 ore de somn, am mancat cea mai buna paine de casa, cu cea mai gustoasa branza sarata, afara, in fata Dunarii si a frumosului conac… Astazi l-am cunoscut si pe dl Dinescu, un om simplu, care a investit bani si, mai presus de tot, dragoste in acest loc. Am baut rachiu productie proprie si apoi am plecat spre Calafat. Frumos Calafatul, foarte curat si linistit, cu un bulervard lung, care se termina direct in Dunare. In drumul de intoarcere ne-am oprit si pe la Biserica Maglavit, locul unde Petrache Lupu l-a vazut pe D-zeu (exact pe locul unde e ridicata biserica) si recent renovat de Gigi Becali. Interiorul nu este inca gata, insa pictura lui George Becali sta la loc de cinste in lacasul de cult, exact la intrare. Anumite spatii sunt imbracate in foita de aur. Apoi ne-am intors aici, pentru cel mai frumos pranz ever, exact pe malul Dunarii, cu sarmalute delicioase si cele mai bune placintele… Cat lux si cata opulenta si nu cele cumparate cu milioane de euro ci alea castigate cu ajutorul prietenilor, acele amintiri pe care nimeni nu le uita niciodata. Luxul de a face ce vrei, de a consuma un pranz copios la 5 metri de Dunare, in jurul unei mese bogate, in prieteni. Iar super momentele au continuat cu focul de tabara facut ad hoc pe un mal abrupt al apei…asta multumita lui Remus, care l-a antrenat si baietilor, Dorin si Ionut, care l-au antrenat constant. Azi am vazut si un somn de 2 metri si ceva…de fapt lesul unui monstru de cca 100 de kg, care zacea rapus de o elice la doar cativa zeci de metri de locul unde campasem. E uluitor sa vezi un peste atat de mare… Intr timp am ajuns inapoi la conac… Din hol se aude Desteapta-te romane, cantat la pian de Grigore Lese, this week-end’s honoured guest….

02052009660

Mihaela si Remus

Cu putin noroc, ziua nu se termina aici… Se intrevad niste ,mici, un gratar si o noua paine de casa absolut fabuloasa…

Am primit si un sms interesant… „scrie-mi despre ce ai vrea ca lumea sa stie despre tine. nu vreau modestie.pup”…

02052009644

Un mic parc din Calafat...

Un mic parc din Calafat...

Tot in Calafat, o casa veche de 250.000 euro...

Tot in Calafat, o casa veche de 250.000 euro...

Standard
News, Voyeuristic vorbind

BMW X1 – the next IT


 bmw-x1_concept_2008_1600x1200_wallpaper_06

Aseara m-a mancat sub limba si m-am angrenat intr-o discutie aprinsa (despre masini evident) cu un cunoscut. Subiectul a fost, bineinteles, masina mea preferata. Tipul nu intelegea cum de pot sa-mi placa in acelasi timp si C4 sibmw-x1_concept_2008_1600x1200_wallpaper_07 Seria 1, adica unde e punctul comun? In viziunea lui, C4 este o masina cool, dar proasta (vorbim despre vechile conceptii ca masina frantuza ar fi varza comparata cu nemtoaica), iar Seria 1, tot in viziunea lui, e o blasfemie la adresa spiritului bavarez. Dupa ce i-am explicat motivele exacte pentru care fiecare dintre cele doua isi adjudeca un loc in topul meu, ma intreaba: Care crezi ca este cea mai importanta premiera din 2009? Am stat putin si am rumegat…ar fi fost 500 Abarth sau Insignia, GTbyCitroen (care cica intra in productie), ar fi fost Tesla S si Golful GTD, insa dupa doar cateva secunde de cugetare am stiut ce vreau: X1 !!!

bmw-x1_concept_2008_1600x1200_wallpaper_01

Premiera mondiala a celui mai mic SUV BMW va avea loc (cel mai probabil) la Frankfurt si asta inseamna ca pe la noi bmw-x1_concept_2008_1600x1200_wallpaper_03masina o sa aterizeze in decembrie sau, cel tarziu, ianuarie, adica just in time pentru promotiile de iarna. De ce-mi place?! Pai, fiind un fel de Seria 1, ar trebui sa se incadreze in clasa SUV-urilor compacte (Tiguan, CR-V, Kuga) si asta inseamna ca va avea un motor diesel de cel putin 2 litri (care cuplat la Efficient Dynamics ar trebui sa fie si econom si sprinten si tot ce vrei)…si va fi usor de condus, dat fiind faptul ca masina o sa fie muuult mai mica decat un X5, de exemplu. In plus, desi un BMW ramane un BMW, X1 va fi un SUV destul de ieftin si va rupe piata. Mercedes, Volvo, Audi sau SAAB nu au niciun model in segmentul asta si asta inseamna ca X1 va detine monopolul pe felia subcompacta a SUV-urilor. Design-ul e fara discutie punctul forte al lui X1, iar daca interiorul va arata la fel de bine ca cel de pe 5GT sau Seria 7, succesul va fi garantat…

bmw-x1_concept_2008_1600x1200_wallpaper_02

Va urma…

Standard
Articole, News

Ford Ka 1.2 69 CP Ambiente


dsc01566

Ce e mic, cool si kinetic? Noul Ford Ka, bineinteles! Dupa cum v-am promis, vin, in direct de la Paltinis, cu primele informatii despre noul Ka, cel mai mic membru al familiei Ford. Impreuna cu alti 20 de jurnalisti, am fost invitat de echipa Romcar sa iau parte la test drive-ul de lansare al noilor Ka si Fiesta, iar ziua de astazi mi-am petrecut-o in dsc01570compania lui Ka 1.2 benzina 69 CP. Prin amabilitatea Danei Barbulescu, PR Ford Romcar, am avut ocazia sa parcurg distanta Bucuresti-Paltinis, via Pitesti-Rimnicu Valcea, la volanul unui Ka in echipare Ambiente, plus optionale, nuantat funky in culoarea Metallic Blush. Pret?! 11.661 euro cu TVA, 9.799 fara. Si, cu mana pe inima, spun ca a fost un drum mai mult decat interesant, in care am putut sa descopar aceasta mini masina in toata splendoarea ei. Primele impresii?! In primul rand, consumul mediu atins a fost unul de 6.0 litri la suta, in conditiile in care am mers prin oras (Bucuresti, Sibiu, Rimnicu Valcea), pe Autostrada A2 (unde am rulat constant cu 120 km/h) si pe drumuri virajate (Valea Oltului si Sibiu-Paltinis). Ka sta ok si la vizibilitate, fiind dotat cu niste oglinzi mari, usor de reglat. Directia raspunde bine, iar timoneria cutiei de viteze este exemplara. Si cu stabilitatea stam la fel de bine. In schimb, mi s-a parut putin cam prea zgomotoasa, mai ales pe Autostrada.

dsc01558

Inainte de a continua cu pros and cons, propun sa facem primul pas inspre titulatura de Doctor in Ka. Prima generatie a fost produsa pana din 1996 pana in 2008 si a fost compusa din trei modele: hatchback, StreetKa si SportKa. Aceste ultime doua modele, au primit o motorizare de 1.6 litri si 95 CP si s-au remarcat prin dinamica kylie-minogue-si-street-kadeosebita si stabilitatea apropiata de cea a unui cart (nu garantez, ca n-am mers, insa am auzit…din surse sigure). SportKa s-a vandut pentru o perioada destul de scurta de timp, iesind oficial din productie in 2006. Si de parca nu ar fi de ajuns, Street si Sport au beneficiat de campanii inedite de publicitate. Prima a fost lansata cu ajutorul australiencei Kylie Minogue, care a si semnat primul exemplar, iar Sport a fost facut cunoscut ca si The Ka`s Evil Twin. In cultura auto, Ka are un loc aparte. Pe langa faptul ca a fost, la un moment dat, declarata The Most Beutiful Car in The World, micul Ford a putut fi condus si virtual in jocuri ca Gran Turismo 2 , Gran Turismo Concept and Gran Turismo 4. Chiar daca masura putin peste metri lungime, SportKa a starnit controverse odata cu lansarea campaniei publicitare din 2003 si a spoturilor Pigeot si Cat, in care Ford-ul casapea animalutele sus mentionate. Atat Ford, cat si agentia lor de PR si Advertising, Ogilvy Maters, au preferat sa renege campania si sa dea vina pe copyrights, care se presupune ca nu am primit ok-ul pentru a o monta. Ka s-a transformat pana si intr-un acvariu. In lobby-ul Acvariului din Londra a stat multi ani un Ka metamorfozat in habitat pentru o mare familie de pestisori de aur. Numele masinii?! KARP (Ka + Carp), o combinatie inedita intre numele modelului si familia din care pestii faceau parte.

Dar sa dam pe repede inainte si sa ne intoarcem la Paltinis. A trecut Salonul Auto de la Paris din 2008, unde a fost prezentat, si a trecut si premiera lui Quantum of Solace, film in care Ka are rolul de get away car si pe Olga Kurylenko drept pilot, iar acum stau si ma uit pe geam la Ka-ul cu care am venit si pe care maine o sa-l schimb cu un Fiesta (am dsc01552pus ochii pe unul negru, sper sa-mi iasa pasenta:P om vedea…). A doua generatie de Ka, e chiar cute, cu toate ca urla a Fiat prin niste pori. Mai ales cei de la interior. Exteriorul mi se pare foarte dragut, pot chiar sa-l asociez cu un soricel. Are funduletul ridicat si niste faruri mult rotunjite in fata, care seamana parca cu margelele pe care rozatoarea sus amintita le are pe post le ochi. In realitate, spatele nu este atat de ridicat. Este o simpla iluzie optica, indusa de liniile mediana la terala si inferioara a geamurilor laterale, care urca inspre spate si linia plafonului in cadere libera. Combinatia asta face partea din spate sa para mult mai masiva si mai ridicata, cand in fapt este una normala. Mergand in spatele unui alt Ka, am realizat cat de ludica e masinuta asta. Pe langa aspectul de soricel, curiosii pot descoperii o alta aluzie. Stopurile rotunde imita perfect semnul de circulatie STOP!. Asocierea asta poate fi observata mai ales atunci cand farul propriu-zis este aprins.

Noul model a fost dezvoltat de Ford impreuna cu Fiat si se construieste cot la cot la cot cu fratele 500, in Polonia, la Tychy, iar aceasta asociere se observa in special la interior. Daca in afara Ford debordeaza de personalitate, inauntru lucrurile stau cu totul si cu totul diferit. Avem aceeasi pozitie de condus ca si in cazul lui 500 (nu e un lucru rau), insa cu adevarat deranjante, pentru cunoscatori ce-i drept, sunt baghetele pentru lumini si stergatoare identice cu cele de pe Panda sau Punto si 500 si pozitionarea anumitor elemente exact ca in cazul modelelor din Peninsula. Comenzile pentru geamurile electrice sunt situate pe soclul schimbatorului de viteze (ca la Fiat) si chiar daca sunt practice si scad costurile de productie, dsc01550nu par a fi Ford. Tot din grupul Fiat a fost preluata si cheia de contact, mai precis de la Delta, Grande Punto, Ypsilon si Linea. E o cheie rabatabila, draguta, insa sufera de aceleasi lipsuri italiene: in anumite echipari butoanele sunt fasonate si par a fi functionale, insa acest lucru nu se intampla. Asa am patit eu cu portbagajul…avem buton pe cheie, insa optiunea deschiderii usii portbagajului de pe aceasta nu era disponibila. Ce a preluat Ka de la Fiat 500 si m-a bucurat?! Pozitia schimbatorului de viteze. Absolut toate comenzile sunt la indemana, chiar daca butoanele pentru blocurile de ceata, avarii si dezaburire sunt mici si relativ inghesuite. Nu pot sa spun ca ma dau peste cap la vederea ceasurilor de bord. Nu mi se par originale si sunt parca aduse din 1995. Doar iluminarea alba le salveaza pe timp de noapte, cand pe fondul negru, da impresia de plutire. Afisajul computerului de bord afiseaza doar informatia pe care soferul o prefera: range, kilometri totali etc., dar si ora. In dsc01548habitaclu ai cateva spatii de depozitare, in consola centrala, pe tunelul median, in usi. Acum nu stiu cum s-ar descurca o doamna cu ele, insa eu le-am umplut cu doua bidoane de apa/suc, camera foto (de buzunar), doua mobile, ochelari de soare. Va spun de acum ca Fiesta sta ceva mai bine la capitolul asta…dar ma limitez doar la asta, maine e o noua zi…Pentru versiunile dotate cu port USB, exista un spatiu special deasupra acestuia perfect pentru a incadra un iPod sau un MP3/4 de aproximativ aceleasi dimensiuni.

Mi-a placut pozitia la volan. Caroseria mult inaltata creeaza un coeficient bun de vizibilitate, chiar daca aceleasi laude nu se pot indrepta si inspre spatiul oferit pasagerilor din spate (dar pana la urma urmei trebuie sa ne gandim ca Ford-ul Ka este o masina de oras si de prea putine ori cineva va ocupa bancheta din spate). La cei 1.78 metri inaltime ai mei, cu scaunul intr-o pozitie confortabila ghiozdanul de marime medie aflat pe bancheta din spate nu a avut loc sa cada pe podea la o frana mai puternica. Ca veni vorba de diminamica si tehnica, imi plac timoneria si usurinta cu care se opereaza directia (senzibila la viteza-se invarte usor pe loc pentru a facilita manevrele de parcare si mai greu la viteze mari). Iar motorul, la un regim de mers normal, poate consuma si 6 litri. Revenind la pozitia de condus, aceasta faciliteaza manevrarea masinii in spatii inguste, ajutata de oglinzile mari, dar si de directia precisa mai sus amintita. Oglinzile se pot regla usor, de la butonul prezent pe stalpul A al caroseriei dsc01576si sunt suficient de mari pentru a cuprinde o imagine cat mai ampla. Ce m-a bucurat a fost ca, in cazul parcarilor laterale, atunci cand setezi oglinda pentru a observa bordura mai atent, aceasta cuprinde nunumai bordura, ci si o frantura din coltul embosat al barei spate. Asta e super bine, pentru ca de esti suficient de atent poti parca cu succes lateral si poti evita si un contact nedorit cu stalpisorii de parcare sau alte obstacole. Consolele sunt si ele foarte scurte, aproape ca masina incepe cu roti si se termina cu roti. Asta inseamna ca e foarte usor de parcat si foarte stabila. Sti exact unde incepe si unde se termina masina doar “uitandu-te” la roti. La stabilirea extremitatilor masinii te ajuta si stopurile foarte mult, imbracand frumos colturile caroseriei si extinzandu-se mult dupa acestea.

dsc01608

Oferta comerciala a micului Ka se bazeaza pe doua motorizari (1.2i 69 CP si 1,3 Duratorq turbodiesel 75 CP) si tot atatea niveluri de echipare, insa lista cu optionale este una mai mult decat stufoasa. Iti poti echipa Ka-ul cu scaune incalzite, asistenta la pornirea din panta (pentru ca DA, mai suntem inca niste unii care inca avem probleme cu asta) sau alerta audio/video pentru depasirea vitezei legale. Ambiente este dotat in standard cu bare in culoarea caroseriei, Follow Me Home, computer de bord, ABS si EBD, IPS (Intelligent Protection System), CD Player cu MP3, sase boxe si mufa AUX sau vopsea metalizata. Botezat de Ford drept “cel mai performant KA”, Titanium vine in standard cu jante din aliaj pe 15”, geamuri electrice, inchidere centralizata cu telecomanda si cheie escamotabila, geamuri spate fumurii, proiectoare de ceata sau comenzi pe volan.

Si, urmand trend-ul actual in personalizare, Ford propune pentru cel mai mic dintre membrii familiei si trei pachete de personalizare exterioara si interioara, intitulate Ford Individual: Grand Prix, Tattoo si Digital. Personal sunt fanul numarul unu al paletei Digital. In primul rand, acest pachet se bazeaza pe contrastul obtinut de asocierea galbenului Jump cu negrul disco. Atat exteriorul, cat si interiorul au anumite elemente vopsite in Jump.

Cam atat despre noul Ka. Va invit, insa, sa va formati propria parere, caci din 3 martie Ka este disponibil in toate showroom-urile Ford.

Standard