Astra Turbo e o masina foarte comoda in oras. Desi ambreiajul cere o perioada de obisnuinta, avand in vedere taria lui, restul comenzilor sunt foarte intuitive si prompte. Directia ofera, dupa parerea mea, un bun feedback si este foarte usoara, aproape perfecta pentru situatiile in care traficul din Bucuresti te pune. Dupa cum va spuneam si mai devreme, volanul si schimbatorul se leaga foarte bine. Cutia cu sase trepte este precisa si treptele sunt asezate foarte bine.
Suspensiile o tin bine pe sosea si, spre deosebire de unii concurenti, sunt mult mai silentioase. Asta e o caracteristica 
generala a Astrei: silentiozitatea. Este foarte ok antifonata si zgomotul de fond este dat, in mare parte, de cauciucurile mari care „se cearta” cu drumurile nu tocmai bune sau de motorizarea ce rasuna melodios dupa 2.500 de ture. Trecerea peste denivelari sau sine de tramvai se face destul de lin si fara prea mare zgomot. Se aud bubuituri scurte si infundate, deloc iritante.
Pana pe la 2.500 de ture nu auzi nimic deosebit, dar simti ca trage… puterea se simte in pedala… dupa valoarea asta, motorul prinde un vuiet puternic si imediat ce treci in urmatoarea treapta sa aude un bubuit atat de familiar pentru cei care si-au rupt o clipa din viata sa 
urmareasca un Cooper S la semafor. Masina asta e atat de coerenta cand apesi butonul Sport… it makes more sense with it on… directia se ingreuneaza, acceleratia e mult mai prompta, franele se ascut, suspensia se rigidizeaza si distractia incepe. Ceasurile de bord trec de la diafanul alb printr-un roz pal si devin rosii ca focul, asortandu-se perfect cu restul plansei de bord. La inceput am fost putin sceptic si m-am gandit ca atat de mult rosu imi va obosi privirea, insa nu a fost deloc asa sau cel putin nu atat de mult pe cat ma asteptam. Masina atinge prima suta in opt secunde, ceea ce e foarte bine, luand in considerare greutatea Astrei, dar consumul e cel care-i va descuraja pe unii: 13,4 litri/100 km, urban, 9 litri/100 km, extraurban. Personal, vad in valorile astea un pret firesc platit in schimbul unor performante, iar, daca stam bine sa ne gandim, exista masini cu motor de 1.6 si 110 – 120 de cai ce consuma aceeasi cantitate de combustibil si sunt tare plicticoase.
Vorbeam de coerenta… In modul Sport, Astra se comporta exact ca o masina sport. Iti ascuti simturile odata cu ea, motorul se face mult mai bine auzit, iar ceasurile rosii te fac sa crezi ca esti intr-un joc pe calculator. Nu mai schimbi vitezele atat de des, doar ca sa-i auzi motorul si fiecare plecare de la semafor e savurata la maxim… cand apesi butonul magic iti dai seama ca cei 21.000 de euro pe care i-ai cheltuit, fara sa-i spui nevestei, chiar au meritat minciuna… Merge cumva lin si, daca o asculti, nu te smuceste, dar te duce ca vantul unde ai nevoie. Teoretic, Astra ar trebui sa atinga 221 km/h, dar n-ai sa vezi asta pe drumurile noastre, poate doar intr-o excursie pe Autobahn cu familia.
E o adevarata placere sa te plimbi cu trapa deschisa si sa savurezi fiecare nota a evacuarii, insa n-am inteles de ce ai nevoie de doua butoane pentru a controla miscarile trapei, cand cei mai multi concurenti au optat pentru rotite gradate…
Cred ca v-am vorbit suficient despre Astra 1.8 Turbo, dar hai sa recapitulam:
1) arata senzational de bine, atat la interior cat si la exterior – este una dintre cele mai coerente masini pe care le-am condus
2) se misca foarte bine cu sau fara modul Sport activ si trece peste denivelari pe varfurile degetelor
3) costa aproape 21.000 de euro, dar cred ca e un pret justificat, avand in vedere echiparea bogata si performantele
4) daca te porti frumos si o asculti poate fi armasarul alb pe care mergi in cautarea printesei
Nota mea: Un solid 8.5/10 … 10 fiind perfectiunea, adica no way, that`s not real…
Foto: Radu Borcea
Foto nocturne: Victor Coltanel
Model testat: Opel Astra 1.6 Turbo 180 CP Sport
Pret: 20.156 euro
Mai multe informatii pe: http://www.opel.ro
Radu Borcea 